Lunarul de Conștientizare a Cancerului de Piele a fost inițiat pentru prima dată de către Fundația pentru Cancerul de Piele (Skin Cancer Foundation) în Statele Unite ale Americii.
Această organizație non-profit a fost înființată în 1979 și a fost una dintre primele organizații care a dedicat resurse semnificative pentru educație și prevenirea cancerului de piele. Lunile de conștientizare au fost introduse pentru a crește gradul de conștientizare publică cu privire la cancerul de piele și pentru a promova metodele de prevenire și diagnostic precoce ale acestei boli grave.
De-a lungul anilor, această inițiativă a câștigat popularitate și a fost adoptată în multe țări din întreaga lume, devenind un instrument important în lupta împotriva cancerului de piele. Diferite organizații, cum ar fi Fundația pentru Cancerul de Piele (Skin Cancer Foundation), Societatea Americană de Cancer (American Cancer Society) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), susțin și participă la acest eveniment.
Conștientizarea cancerului de piele începe cu TINE!
Luna aceasta promovăm, conștientizăm și sensibilizăm folosind mesajul principal: ,,Cancerul de piele este grav!”( #SkinCancerIsSerious). Să ne unim eforturile pentru a educa oamenii despre pericolele cancerului de piele și să amplificăm acest mesaj important!
Pielea este cel mai mare organ al corpului. Protejează corpul împotriva infecțiilor și rănilor și ajuta la reglarea temperaturii corpului. Pielea stochează, de asemenea, apa și grăsimile și produce vitamina D.
Cancerul de piele apare atunci când celule sănătoase de la nivel cutanat suferă o mutație la nivelul ADN-ului și încep să se înmulțească necontrolat, formând în timp o masă tumorală. Tumorile pot fi de natură canceroasă sau pot fi benigne. O tumoare canceroasă se poate răspândi în alte parți ale corpului, invadând alte organe la distantă, proces denumit metastazare. O tumoare benignă crește în dimensiuni, dar nu se va răspândi.
Descoperit în faze timpurii, cancerul poate fi tratat iar rata de mortalitate reprezintă doar 1-2% din toate decesele provocate de cancer, în condițiile în care medicii afirmă că unul din trei cazuri de cancer depistat la nivel mondial este la nivelul pielii.
În unele cazuri, cancerul de piele poate fi mai avansat și necesită gestionarea de către o echipă multidisciplinara, deoarece terapia este mai complexă și include intervenție chirurgicală, radioterapia și / sau tratamentele administrate pe cale orală sau venoasă. Cu toate acestea, chiar dacă tratamentul a fost reușit, persoanele care au suferit de aceasta boală sunt predispuse la recidivă.
Fapte și statistici despre cancerul de piele:
- 1 din 5 persoane va dezvolta cancer de piele până la vârstă de 70 de ani.
- Mai mult de 2 oameni mor de cancer de piele la fiecare oră.
- Dacă ați avut 5 sau mai multe arsuri solare se dublează riscul de melanom.
- În prezent, între 2 și 3 milioane de cancere de piele non-melanomice și 132.000 de cancere de piele melanom apar la nivel global în fiecare an.
- Pe măsură ce nivelurile de ozon sunt epuizate, atmosfera își pierde din ce în ce mai mult din funcția de filtru de protecție și mai multă radiație solară UV ajunge la suprafața Pământului. Se estimează că o scădere cu 10% a nivelului de ozon va duce la încă 300.000 de cazuri de cancer de piele non-melanom și 4.500 de melanom.
- Detectat la timp, rata de supraviețuire după 5 ani pentru melanom este de 99%.
- În 2019, se estimează că 18.960 de decese și 0,5 milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY – numărul de ani pierduți din cauza stării de sănătate, a dizabilității sau a morții premature) din cauza cancerului de piele non-melanom, au fost atribuite expunerii profesionale la radiațiile ultraviolete solare.
- S-a estimat că unul din trei decese prin cancer de piele a fost cauzat de expunerea la radiații ultraviolete în timpul lucrului în aer liber, sub soare.
- OMS și OIM estimează că 1,6 miliarde de lucrători din întreaga lume au fost expuși profesional la radiațiile ultraviolete solare în 2019. Asta este aproape unul din trei lucrători în vârstă aptă de muncă (mai mari de 15 ani).
- În medie, au avut loc 0,3 decese la 100 000 de persoane în vârsta de muncă (adică, 15 ani sau mai mult) și 8,0 (ani de viață DALY) la 100 000 în 2019.
- Se estimează că expunerea profesională la radiațiile ultraviolete solare a scăzut cu aproape o treime între 2000 (41,9%) și 2019 (28,4%). Cu toate acestea, a existat o creștere cu 88% a deceselor cauzate de cancerul de piele non-melanomic și o creștere cu 77% a DALY pentru cancerul de piele non-melanomic atribuite radiațiilor ultraviolete profesionale între 2000-2019.
- Keratoza actinica este cel mai frecvent precancer;
În Republica Moldova printre cele mai des întâlnite tumori maligne se numără: cancerul mamar, colorectal, de prostată, piele și al traheei, ce reprezintă 52,6% din numărul total de tumori maligne. Cancerul de piele non-melanom în anul 2021 a fost depistat la 883 persoane, iar în 2022 a crescut până la cifra de 979. La fel în creștere este și melanomul malign: în anul 2021 au fost depistate 123 cazuri, în 2022 – 143 cazuri.
În raionul Soroca în anul 2023 afecțiunile oncologice ale pielii și țesuturilor moi au ocupat locul IV în structura incidenței sau 11% din totalul cazurile noi depistate. În ultimii trei ani se atestă o creștere a cancerului pielii, fiind înregistrate în anul 2020- 22 cazuri, în anul 2021-11 cazuri, în anul 2022-17 cazuri, în anul 2023- 24 cazuri.
Tipuri de cancer
Epiderma, stratul pielii de unde pornește cancerul de piele, este formată din trei tipuri de celule: celule bazale, celule scuamoase și melanocite. În funcție de celulele pe care le afectează, există mai multe tipuri de cancer de piele.
1.Cancer de piele non-melanom
Cancerele de piele non-melanom sunt cele mai frecvente pe părți ale corpului care sunt expuse în mod obișnuit la soare, cum ar fi urechile, fața, gâtul și antebrațele. Aproximativ 90% dintre cancerele de piele non-melanomice sunt asociate cu expunerea la radiațiile ultraviolete (UV) de la soare. Există o relație clară între creșterea incidenței cancerelor de piele non-melanomice cu scăderea latitudinii, adică niveluri mai ridicate ale radiațiilor UV. Peste 5.400 de oameni din întreaga lume mor de cancer de piele nonmelanomic în fiecare lună. Diagnosticul și tratamentul cancerelor de piele non-melanomic au crescut cu 77% între 1994 și 2014. Utilizarea regulată a unei creme de protecție solară cu SPF 15 sau mai mare reduce riscul de a dezvolta carcinom cu celule scuamoase cu aproximativ 40%.
Cancerele de piele non-melanomice cuprind carcinoame bazocelulare și carcinoame spinocelulare.
Carcinomul bazocelular este cea mai frecventă formă de cancer de piele.
Reprezintă creșterea anormală a celulelor pielii, mai precis a celulelor din epidermă, stratul exterior al pielii. Deseori, zonele afectate sunt fața, urechile, gâtul, scalpul, umerii, spatele, deoarece acestea sunt cel mai expuse la soare. Majoritatea cazurilor de acest tip de cancer de piele sunt cauzate de o combinație dintre expunerea intermitentă, intensă la soare și expunerea pe termen lung. Carcinomul bazocelular se poate manifesta diferit: răni deschise, arii roșiatice, noduli de culoare rozalie, sau poate imita o cicatrice. În unele cazuri, carcinomul bazocelular poate apărea ca o ulcerație care nu se vindecă și sângerează sau produce senzații de mâncărime. Este important de reținut faptul că acest tip de cancer de piele poate arăta foarte diferit de la o persoană la alta. De aceea, vizitele recurente la medic sunt încurajate și recomandate pentru a primi un diagnostic corespunzător și un tratament care să poată acționa la timp. Carcinomul bazocelular este cel mai comun tip de cancer de piele, dar din fericire nu este letal (decât în cazuri extrem de rare). Dacă nu este diagnosticat și tratat la timp poate distruge pielea în zona afectată.
Carcinomul cu celule scuamoase este a doua cea mai frecventă formă de cancer de piele. În plus, prezintă o creștere și metastazează rapid dacă nu este tratat la timp. Presupune creșterea necontrolată a unor celule anormale în cadrul celulelor scuamoase aflate în epidermă. De obicei apare pe ariile expuse la soare, în zone precum urechile, tenul, scalpul, gâtul sau mâinile, acestea fiind zone care prezintă cel mai des semne ale deteriorării datorate expunerii la soare (riduri sau pete).
2.Melanomul malign
De la începutul anilor 1970, incidența melanomului malign a crescut semnificativ, în medie cu 4% în fiecare an. Se estimează că numărul de noi cazuri de melanom diagnosticate în 2024 va crește cu 7,3%. Incidența melanomului malign la populațiile albe crește în general odată cu scăderea latitudinii, cea mai mare incidență înregistrată având loc în Australia, unde ratele anuale sunt de 10 și de peste 20 de ori mai mari decât cele din Europa pentru femei și, respectiv, bărbați. În ultimul deceniu (2014 – 2024), numărul de noi cazuri de melanom invaziv diagnosticate anual a crescut cu 32% . Numărul deceselor prin melanom este de așteptat să crească cu 3,8% în 2024. Se estimează că 8.290 de persoane vor muri de melanom în 2024. Dintre aceștia, 5.430 vor fi bărbați și 2.860 vor fi femei. Marea majoritate a melanoamelor sunt cauzate de soare: aproximativ 86% dintre melanoame pot fi atribuite expunerii la radiațiile ultraviolete (UV) de la soare. Un număr mare de studii indică faptul că riscul de melanom malign se corelează cu caracteristicile genetice și personale și cu comportamentul de expunere la UV al unei persoane. Riscul de melanom malign este mai mare la persoanele cu antecedente de cancer de piele non-melanom și de keratoză solară, ambele fiind indicatori ai expunerii cumulate la UV.
Melanomul este un tip de cancer de piele care se dezvoltă din melanocite, celule, producătoare de melanină, pigment care oferă culoare pielii. În majoritatea cazurilor, melanomul este asemenea unei alunițe, care poate deveni canceroasă și se poate dezvolta în melanom. Un număr mare de nevi atipici (alunițe) este cel mai puternic factor de risc pentru melanomul malign la populațiile cu pielea deschisă. Doar 20 până la 30% dintre melanoame se găsesc în alunițele existente, în timp ce 70 până la 80% apar pe pielea aparent normală.
Melanomul malign este mai frecvent în rândul persoanelor cu un ten palid, ochi albaștri și păr roșu sau deschis. Acest tip de cancer de piele apare pe orice suprafață a pielii, chiar și în zonele care nu sunt expuse în mod direct la soare.
Melanomul este declanșat de arsurile solare obținute prin expunerea intensă și îndelungată la soare. Expunerea mare la UV solar pare a fi un factor de risc semnificativ pentru dezvoltarea melanomului malign. În medie, riscul de melanom al unei persoane se dublează dacă a avut mai mult de cinci arsuri solare. Persoanele care frecventează în mod regular saloanele de bronzat artificial sunt și ele predispuse la melanom.
Melanomul este considerat ca fiind cel mai periculos tip de cancer. Melanomul malign, deși mult mai puțin răspândit decât cancerul de piele non-melanomic, este cauza majoră de deces prin cancer de piele. Cu toate acestea, diagnosticat și tratat la timp, melanomul poate fi vindecat. Utilizarea zilnică regulată a unei creme de protecție solară cu SPF 15 sau mai mare reduce riscul de a dezvolta melanom cu 50%, atunci când este utilizat conform instrucțiunilor.
Studiu cazurilor de melanom a constatat ca:
- Melanomul reprezintă 6 % din cazurile noi de cancer la bărbați și 4 % din cazurile noi de cancer la femei.
- Bărbații cu vârsta de 49 de ani și sub au o probabilitate mai mare de a dezvolta melanom decât orice alt cancer, cu excepția cancerului de colon și rect .
- De la 15 la 39 de ani, bărbații au cu 55% mai multe șanse de a muri de melanom decât femeile din aceeași grupă de vârstă.
- Femeile cu vârsta de 49 de ani și mai puțin, sunt mai susceptibile de a dezvolta melanom decât orice alt cancer, cu excepția cancerului de sân și tiroidian.
- De la vârsta de 50 de ani, semnificativ mai mulți bărbați dezvoltă melanom decât femei. Majoritatea persoanelor care dezvoltă melanom sunt bărbați albi cu vârsta peste 55 de ani. Dar până la 49 de ani, semnificativ mai multe femei albe non-hispanice dezvoltă melanom decât bărbații albi(una din 160 femei față de unul din 243 bărbați).
Îmbătrânirea pielii
- Se estimează că 80% din îmbătrânirea pielii este cauzată de soare.
- Persoanele care folosesc zilnic protecție solară cu un SPF de 15 sau mai mare arată cu 24% mai puțină îmbătrânire a pielii decât cei care nu folosesc zilnic protecție solară.
- Daunele solare sunt cumulative. Aproximativ 23% din expunerea pe parcursul vieții are loc până la vârsta de 18 ani.
Necesar să cunoaștem:
1.Efectele expunerii la UV
Cel mai cunoscut efect acut al expunerii excesive la UV este eritemul, cunoscut înroșire a pielii numită arsură solară. Majoritatea oamenilor se vor bronza datorită stimulării UV a producției de melanină, care are loc în câteva zile după expunere. Un alt efect adaptativ, mai puțin evident, este îngroșarea straturilor externe ale pielii care atenuează penetrarea UV în straturile mai profunde ale pielii. Ambele modificări sunt un semn de deteriorare. Susceptibilitatea la deteriorarea pielii depinde de tipul de piele. Persoanele cu pielea mai deschisă vor fi mai predispuse la arsuri solare sau eritem decât persoanele cu pielea mai închisă la culoare.
Expunerea cronică la radiațiile UV provoacă, de asemenea, o serie de modificări degenerative ale celulelor, țesutului fibros și vaselor de sânge ale pielii. Acestea includ pistruii, nevii și lentiginile – zone pigmentate ale pielii și pigmentarea maro difuză. Radiațiile UV accelerează îmbătrânirea pielii, iar pierderea treptată a elasticității pielii are ca rezultat riduri și piele uscată, aspră.
Ochiul este adâncit în orbita sa și protejat de creasta sprâncenelor și de gene. Lumina puternică activează constricția pupilei și reflexul de strabire pentru a minimiza pătrunderea razelor solare în ochi. Cu toate acestea, eficacitatea acestor mecanisme naturale în protejarea împotriva pericolelor radiațiilor UV este limitată în condiții extreme, cum ar fi reflecția puternică de la nisip, apă și zăpadă. Efectele acute ale expunerii la radiații UV includ fotocheratita și fotoconjunctivita. Aceste reacții inflamatorii apar de obicei în câteva ore de la expunere. Ambele pot fi foarte dureroase, dar sunt reversibile și nu au ca rezultat leziuni pe termen lung ale ochiului sau vederii. Chiar dacă cataracta apare în grade diferite la majoritatea indivizilor pe măsură ce îmbătrânesc, expunerea la soare, în special expunerea la UVB, pare a fi un factor de risc major pentru dezvoltarea ei.
Radiațiile UV pot modifica cursul și severitatea tumorilor cutanate. De asemenea, persoanele tratate cu medicamente imunosupresoare au o incidență mai mare a carcinomului cu celule scuamoase decât populația normală. Expunerea la radiațiile UV modifică activitatea și distribuția unora dintre celulele responsabile de declanșarea răspunsurilor imune la om. În consecință, expunerea la soare poate crește risc Toată lumea are nevoie de puțin soare, în principal pentru producerea de vitamina D, care ajută la prevenirea dezvoltării bolilor osoase precum rahitismul, osteomalacia și osteoporoza. Dar prea mult soare poate fi periculos – și chiar mortal. Lunile de vară ascund un adevărat pericol.
- Efectele bronzului artificial (expunerea la un aparat de bronzat, solar)
Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului (filială a Organizației Mondiale a Sănătății), include dispozitivele de bronzare cu raze ultraviolete (UV) în Grupul I al listei de agenți care cauzează cancer la oameni. Grupa I include, de asemenea așa agenți precum plutoniul, țigările și radiațiile UV solare. FDA în anul 2014 a reclasificat dispozitivele de bronzat (UV) de la Clasa I (risc scăzut) la dispozitive de Clasa II (risc moderat până la ridicat). Dispozitivele de bronzare pot emite radiații UV în cantități de 10 până la 15 ori mai mari decât soarele la intensitatea sa maximă. Peste 419.000 de cazuri de cancer de piele în SUA în fiecare an sunt legate de bronzarea cu dispozitive, inclusiv aproximativ 245.000 de carcinoame bazocelulare, 168.000 de carcinoame scuamoase și 6.200 de melanoame. Mai mulți oameni dezvoltă cancer de piele din cauza bronzării artificiale decât dezvoltă cancer pulmonar din cauza fumatului. Cei care s-au bronzat vreodată în interior au un risc crescut cu 83% de a dezvolta carcinom cu celule scuamoase și un risc crescut cu 29% de a dezvolta carcinom bazocelular. Orice istoric de bronzare artificială crește cu 69% riscul de a dezvolta carcinom bazocelular înainte de vârsta de 40 de ani. Femeile care s-au bronzat vreodată artificial au de șase ori mai multe șanse de a fi diagnosticate cu melanom la vârsta de 20 de ani decât cele care nu s-au bronzat niciodată. Un studiu care a observat 63 de femei diagnosticate cu melanom înainte de vârsta de 30 de ani a constatat că 61 dintre ele (97%) au folosit bronzarea artificială. Persoanele care folosesc prima dată bronzarea artificială înainte de vârsta de 35 de ani își măresc riscul de melanom cu 75%.
- Unii factori de risc individuali pentru cancerul de piele:
- pielea deschisă
- ochi albaștri, verzi
- păr deschis la culoare
- tendința de a arde mai degrabă decât de a se bronza
- istoric de arsuri solare severe
- multe alunițe, pistrui
- antecedente familiale de cancer de piele.
Măsuri de prevenție:
O mare parte din bolile și decesele legate de UV pot fi evitate printr-un set de măsuri simple de prevenire:
- Limitați timpul de expunere la soare în orele amiezii
- Stați la umbră atunci când razele UV sunt cele mai intense
- Purtați îmbrăcăminte de protecție, pălării și ochelari de soare
- Utilizați o cremă cu spectru larg de protecție solară
- Utilizați folie de protecție pentru geam în mașină și acasă
- Autoexaminați-vă pielea o dată pe lună. Cancerul de piele este cancerul pe care îl puteți vedea, spre deosebire de cancerele care se dezvoltă în interiorul corpului. Dacă observați ceva care nu arată corect, consultați un dermatolog cât mai curând posibil
- Faceți un examen profesional al pielii pe întregul corp o dată pe an sau mai des dacă sunteți în grupa de risc.
- Protejarea copiilor este deosebit de importantă, deoarece expunerea excesivă la soare în acești primii ani poate crește semnificativ riscul de boli legate de UV mai târziu în viață. Detectarea precoce salvează vieți!
Rusnac Angela, Medic-oncolog IMSP Spitalul raional Soroca
