Continuăm să cunoaștem istoria satelor noastre, cu ajutorul localnicilor. De această dată vă propunem să aflăm mai multe din istoria satului Racovăț
Localitatea Racovăț, cu o vechime de 370 de ani, poartă un nume vechi de bărbat Racovăț. Acest nume al bărbatului era numele de botez. Iar în trecutul nostru istoric proprietatea privată și numele proprietarului erau bine onorate. Și de aceea majoritatea localităților poartă numele de altădată a locului. Vreau să spun că denumirea de Racovăț o poartă nu numai satul, dar și valea, și râul care împarte satul în două părți. Din îndeletnicirile cele mai răspândite ale locuitorilor din satul Racovăț erau vânatul, pescuitul, agricultura și creșterea animalelor. Iar legenda despre proveniența numelui Racovăț am cules-o de la profesorul Pantelemon Rotaru. Domnul profesor a cules-o de la moș Ion Gânga, care a trăit în jurul a 100 de ani, băștinaș al Racovățului. A fost un om foarte onest. Această legendă i-a fost povestită de către tatăl său, care a trăit și el peste 100 de ani, din spusele lui moș Ion Gânga. Se spunea că pe vremuri în pârăul ce împarte satul în două părți erau mulți raci. Îi prindeau atât locuitorii din sat, cât și locuitorii din satele vecine — Vasilcău, Slobozia Veche. De la îndemnul vecinilor din satele de alături, de la chemarea lor: ”Hai la raci!” sau ”Mergem azi după raci?!”, ”Te duci la raci?!” vine numele localității noastre.
Continuarea articolului o găsiți în ziarul “Observatorul de Nord”, apărut astăzi la chioșcurile de presă și în oficiile poștale.
