Ion Maxim în pragul celor 99 de ani

0
71

Ion Maxim din satul Vasilcău este unul dintre cei mai longevivi locuitori ai raionului Soroca. La finalul lunii martie, dânsul împlinește vârsta de 99 de ani. I-am făcut o vizită recent, moș Ion a depănat amintiri și ne-a spus secretul longevității sale.

 

L-am găsit acasă, unde locuiește cu fiul Grigore și nora Ala care au grijă de părintele lor. Mic de statură și mărunțel de felul său, moș Ion s-a ghemuit pe o canapea și ne-a povestit cu vocea-i caldă despre toate câte l-am întrebat.

Este născut pe malul bătrânului Nistru, în satul Vasilcău. Patru copii, două fete și doi băieți au crescut părinții săi, care, zice vasilcoveanul, erau oameni înstăriți pe timpuri. “Tata avea mult pământ, 17 hectare, cel mai mult din sat. Avea vite și cai, eu le ajutam”, spune dânsul. Deși recunoaște că nu erau timpuri ușoare, își amintește cu drag de copilărie și adolescență.

ion maxim in asteptare
Unde ești, tinerețe?
Foto – Tatiana Mitrofan

În cei trei ani de școală a învățat să scrie și să citească în limba română, iar din familie a preluat dragostea pentru viață și pentru Dumnezeu, bunătate, respect pentru omul de aproape, omenia și cumsecădenia. În același spirit și-a educat, alături de soția sa Maria, și cei cinci copii. Trei fiice și doi feciori le-au dăruit mulți nepoți și strănepoți, la sărbători casa fiind neîncăpătoare pentru numeroasa și frumoasa lor familie.

Ion Maxim familia
Moș Ion înconjurat de copii, nepoți și strănepoți
Sursa – arhiva personală

La 21 de ani s-a căsătorit, soția fiind o fată frumoasă și bună la suflet. “Acum 30 de ani s-a dus la Domnul, spune bărbatul, făcându-și semnul crucii. Era frumoasă și harnică”, adaugă moș Ion zâmbind trist.

ion maxim cu nepoatele
Bunelul Ion cu nepoatele Angela și Oxana
Sursa – arhiva personală

În perioada anilor 1942-1944 a fost ostaș în Armata Română, în cadrul Batalionului I, Pionieri de Munte din Aiud (Alba Iulia). Și-a accidentat piciorul pe câmpul de instrucțiune, așa că nu a ajuns pe front în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, însă a fost luat pe prima linie în urma frontului, de către ruși, iar în 1944, în baza unui ordin, basarabenii și bucovinenii au fost trimiși acasă de pe front, așa că a revenit acasă, unde îl aștepta soția.

Ion Maxim ostas
Ostaș în Armata Română
Sursa – arhiva personală

Are cele mai frumoase amintiri despre România. “Ardealul, Banatul, Transilvania, Oltenia Muntenia — toți trăiau bine, opinează fostul ostaș român. Erau oameni gospodari, țineau vite, coceau pâine cât roata la căruță, făceau țuică…”, își amintește soroceanul. În prezent, Statul Român îl sprijină pe fostul ostaș, oferindu-i pensie.

„Secretul longevității e simplu, zice vasilcoveanul. Cel care doar bea și doarme nu trăiește mult. Omul trebuie să muncească și să ducă un mod de viață sănătos. Să lucreze după puteri și să bea cu măsură, să se păzească de frig”. Frigul i-a dat bătăi de cap soroceanului, care a lucrat căruțaș 20 de ani la tutun, apoi 26 la fermă. Și în prezent se plânge de frig la genunchi, ca ecou al ocupației sale de pe timpuri. “Am lucrat și doi ani la Soroca, duceam nacialnișii la Drochia, Cotiujenii Mari ș.a.. Vara lucram cu căruța, iarna cu sania, mult frig am strâns, nu știu cum de am ajuns la anii aceștia. Atunci oamenii erau mai puternici, cred eu”.

Ion maxim candela
“Cu dragoste de Dumnezeu și de oameni, așa trebuie să fie fiecare
Fotograf – Tatiana Mitrofan

Educat cu dragoste pentru Dumnezeu, Ion Maxim frecventa cu regularitate slujbele la biserică, unde cânta în strană. Îi place să citească cuvântul Domnului și despre viața sfinților apostoli, dar vederea nu-i permite acum, se plânge bătrânul. Îi mulțumește Domnului pentru fiecare zi de viață și se roagă să ajungă cu bine la 100 de ani sa-și adune neamurile la o sărbătoare pe cinste.

În ajunul sărbătorilor de iarnă, am discutat puțin și despre mesele de sărbătoare. “Fel de fel de bucate pregătește fata asta. Nici nu știu cum se numesc toate, atâtea o mai ieșit acum. Gustos, desigur. Dar înainte era simplu: brânză, carne, jumări, mama le ținea în putină, mămăligă…, foarte gustos era”.

La finele întâlnirii domnul Ion ne-a fredonat câteva fragmente din cântecele patriotice, așezate în memorie acum mulți ani, amintiri pe care le păstrează cu cea mai mare căldură.

I-am dorit, la despărțire, zile multe și sănătate temeinică, să-și trăiască visul aniversării celor 100 de ani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.