În raionul Soroca se află la evidență 14 copii cu afecțiuni oncologice

15 februarie este Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului la Copil. Anual, în Republica Moldova, circa 100 – 110 copii sunt diagnosticați cu o boală oncologică. Depistat în stadiu incipient, cancerul poate fi vindecat în 90 la sută din cazuri. Cancerul la copii este considerat o boală rară, deoarece procentul de îmbolnăvire față de numărul total al copiilor este destul de mic. Dacă ținem cont de faptul că tratamentul complet al acestor maladii durează, în medie, doi ani, am putea afirma că, anual, în țara noastră în jur de 250 de copii suferă de cancer.

Deși pare o cifră nu prea mare, dacă atragem atenția asupra faptului că, în lumea întreagă, circa 400 de mii de copii și adolescenți sunt înregistrați cu o maladie oncologică în fiecare an, observăm că, pentru țara noastră, acest indicator este destul de mare. Datele statistice demonstrează că această rată este în creștere continuă.

În raionul Soroca se află la evidență 14 copii cu afecțiuni oncologice. 1 copil în vârsta de 16 ani a decedat de cancer al creierului în anul 2023. Vârsta copiilor: 2 copii de vârsta 7 ani, 1 copil de 8 ani, 1 copil de 9 ani, 1 copil de 10 ani, 1 copil de 12 ani, 2 copii de 14 ani, 1 copil de 15 ani, 2 copii de 16 ani, 3 copii de 17 ani.

După structura morbidității: I loc – leucemiile (4 cazuri), II loc – Cancer creierului (3 cazuri), III loc- Limfom (2 cazuri), a câte 1 caz: Neuroblastom, cancer ochiului, cancer suprarenalei, Cancer oaselor, Cancer retroperitoneal. După gen: 8 băieți, 6 fete.

Deși multe dintre cancerele copilăriei și ale adolescenței sunt tratate cu succes, cu o scădere semnificativă a mortalității în ultimii 50 de ani, cancerul rămâne o cauză majoră de mortalitate la vârsta 0-14 ani. Noțiunea de cancer la copii este una generală și descrie o varietate de tipuri de cancer al căror punct de plecare și evoluție este diferit. Principalele tipuri de cancer întâlnite sub vârsta de 15 ani sunt:

• Leucemiile (limfoblastice și mieloide), care reprezintă peste 30% din totalul cancerelor.
• Tumorile cerebrale și medulare (peste 20%).
• Neuroblastomul (7%), o tumoră de origine neurală care se dezvoltă adesea la nivelul suprarenalelor.
• Tumora Wilms (5%), care se dezvoltă la nivel renal.
• Limfoamele de tip Hodgkin sau non-Hodgkin, care se dezvoltă la nivelul sistemului limfatic (6%).
• Rabdomiosarcomul, o tumoră rară care se dezvoltă la nivelul musculaturii striate.
• Retinoblastomul, care este o tumoră oculară agresivă.
• Osteosarcoamele sau sarcom Ewing, tumori al căror punct de plecare este osul.
• Tumori germinale sau carcinoame hepatice, de altfel foarte rare. În ceea ce privește grupul adolescenților (vârsta 15-19 ani), se întâlnesc în mare parte aceleași tipuri de cancer, cu un plus de incidență pentru limfoame (15%), tumorile germinale, tumorile cerebrale, cancerul tiroidian, melanomul malign și cancerele osoase. Cauzele majorității cancerelor la copii rămân necunoscute! În primul rând, avem o componentă genetică ce predispune un copil la cancer. De exemplu, în cazul unei mame care are un istoric de cancer de sân, diagnosticat la o vârstă tânără, și are și rude (mamă, bunică) cu cancer de sân, este un indiciu clar că starea de sănătate a copilului trebuie monitorizată, existînd riscul apariției sarcoamelor.
• Dincolo de bagajul genetic, există anumite virusuri cu care copilul intră în contact și care îl pot predispune la cancer. Hepatita B, de exemplu, poate declanșa cancer la ficat. Sau virusul Epstein Barr, care este o infecție foarte frecventă la copii, care, în anumite cazuri, poate duce la apariția limfoamelor sau la un alt tip de cancer, carcinomul nazofaringian. Un alt virus cu o reputație nefastă este virusul HPV. Hepatita C, de exemplu, în anumite părți ale globului, precum zona mediteraneană sau țările africane, poate duce la apariția limfoamelor.În ceea ce privește factorii ambientali, este greu să se stabilească o legătură directă între aceștia și creșterea riscului de cancer la copii, pe de o parte datorită rarității acestor cancere și pe de altă parte datorită dificultății de a determina care dintre copii a fost expus la un factor de mediu și la care anume. Copiii ale căror mame au fost examinate radiologic în timpul sarcinii precum și copiii examinați radiologic după naștere se presupune că prezintă un risc mai mare de a dezvolta anumite tipuri de cancere.

  Cum influențează factorii de mediu apariția cancerului la copii?

  În ultimii 10 ani, a fost remarcată o creștere a incidenței cancerelor la copii din cauza producției industrializate. Fertilizatorii, hormonii de creștere care cresc productivitatea alimentară, agricolă, industrială, etc., paralel aduc la ingestia lor cu efecte nocive asupra genelor, producînd mutații periculoase, oncogene. Poluarea, inclusiv cea asociată cu utilizarea tehnologiei de ultimă generație (telefoane, tablete), poate crește frecvența cancerelor la copii (leucemii, tumori de creier, anumite tipuri de sarcoame). Și, nu în ultimul rând, fumatul, atât în cazul mamei, cât și al tatălui, poate provoca apariția sarcoamelor la copil, în comparație cu copii proveniți din familii nefumătoare. Alcoolismul la unul sau ambii părinți, la fel, poate provoca apariția patologiei oncologice la copil.

  Cum poate fi depistat cancerul la copii?

  Cancerul pediatric se vindecă! Mai bine de 60% dintre copiii bolnavi de cancer pot fi salvați și se pot bucura apoi de o viață normală. Iar rata de succes crește până la 90% în cazurile de cancer cu diagnostic precoce. Părinții trebuie să fie atenți la simptome!

  Este important să nu exagerăm anumite simptome, dar nici să nu le ignorăm. În primul rând, trebuie să știm că un cancer pediatric este o afecțiune acută și asta înseamnă că trebuie să ne îngrijorăm dacă un copil nu se simte bine pe parcurs de mai multe zile sau săptămâni.

  Fiecare caz este unic și diagnosticarea maladiei de cancer la copii este diferită și are particularitățile sale. Totul începe cu anumite simptome, pe care părintele trebuie să le comunice medicului, fie este medic de familie, fie un medic specialist pediatru. Deseori, semnele și simptomele cancerului la copii sunt similare cu simptomele celor mai răspândite afecțiuni (greață, vomă, dureri abdominale, dureri osteoarticulare, febră, etc). Pentru stabilirea diagnosticului exact va fi necesară efectuarea mai multor tipuri de investigații.

  Trebuie neapărat de început cu examenul subiectiv, ceea ce include un anamnezic minuțios, urmat de un examen clinic și de investigațiile de laborator (analize de sânge, de urină, ultrasonografii, tomografii computerizate, rezonanțe magnetice nucleare, etc). Majoritatea copiilor au o frică față de diverse investigații, chiar dacă acestea nu sunt dureroase, de aceea este nevoie să le fim alături și să-i încurajăm.

  Tabloul clinic este nespecific, polimorf și dificil de încadrat. Cu toate acestea, sunt câteva simptome care ridică suspiciunea pentru o boală oncologică. Ne alarmăm dacă sunt prezente:

  • scăderea ponderală constantă, inexplicabilă
  • cefalee adesea însoțită de vărsături matinale
  • dureri la nivelul oaselor și articulațiilor
  • masă tumorală abdominală, cervicală, toracică, pelviană sau la nivelul membrelor
  • hematoame multiple, sângerări anormale
  • febră persistentă sau recurență de origine necunoscută
  • oboseală excesivă și paloare
  • greață persistentă însoțită sau nu de vărsături
  • sindrom infecțios trenant sau repetitiv