Soroca este un oraș istoric situat în nord-estul Republicii Moldova, la hotar cu Ucraina, la o distanță de 160 de km de capitala țării, Chișinău. Orașul s-a dezvoltat într-o cotitură cu maluri abrupte a fluviului Nistru, localizare strategică ce în trecut oferea condiții optime pentru apărare. În epoca medievală, pe malul Nistrului a fost ridicată o cetate din piatră care a rezistat până în prezent și care este principala atracție turistică, constituind pe bună dreptate cartea de vizită a orașului.
Pe parcursul ultimilor ani, Soroca a devenit terenul unor inițiative de regenerare urbană semnificative, cea mai importantă în acest sens fiind restaurarea cetății medievale, care a atras după sine mobilizarea turismului și a economiei locale. Totodată, aceasta a atras atenția asupra necesității protejării și utilizării sensibile a resurselor de patrimoniu cultural în raport cu dezvoltarea urbană și noile intervenții, precum și asupra rolului unui spațiu public și a unor servicii de înaltă calitate.
Soroca are ambiția de a deveni capitala culturală a Moldovei, prin valorificarea potențialului și a diversității sale culturale dezvoltate pe parcursul a 7 secole de când a fost atestată oficial pentru prima dată. În acest context, malul Nistrului oferă oportunitatea excepțională de a adăposti activități culturale și de recreere, constituind totodată un punct de atracție pentru localnici, turiști și investitori.
Malul râului Nistru, având cetatea în calitate de element central și o mare varietate de terenuri deschise de-a lungul său, este un spațiu ce a modelat dezvoltarea orașului din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre. Pe lângă semnificația istorică și urbanistică, acesta deține o importantă semnificație socială și comunitară: aceasta este principala zonă de recreere preferată în egală măsură atât de locuitori, cât și de turiști. Configurația actuală a falezei Nistrului este rezultatul lucrărilor de sistematizare din perioada sovietică, mai exact din anii 1965–1972, când în lungul malului a fost ridicat un zid de sprijin din piatră pentru prevenirea inundațiilor. Acesta a soluționat parțial problema inundațiilor, dar în același timp a afectat integritatea peisajului istoric, limitând accesul și vizibilitatea către oglinda de apă.
Într-un studiu de fezabilitate elaborat în 2017 în cadrul unei echipe mixte de specialiști locali, sub îndrumarea experților străini, menționam despre necesitatea unei reabilitări integrate a falezei Nistrului la Soroca, pe toată porțiunea inclusă în intravilanul localității. Această viziune ar trebui să valorifice avantajele spațiului și a vecinătăților sale, fără a compromite statutul de zonă istorică și integritatea peisajului urban.
Zona vizată în studiu se întinde pe o lungime de 4,6 km și cuprinde în special actuala stradă Malul Nistrului și spațiile deschise adiacente. În prezent este într-o stare fizică nesatisfăcătoare: învelitoarea asfaltică este foarte deteriorată, vegetația este neîngrijită, nu există echipamente și utilități de calitate. Scuarurile aflate de-a lungul străzii sunt în mare parte neglijate, iar aspectul general este unul mai degrabă îndustrial. Deși contextul istoric și peisajul urban sunt favorabile pentru organizarea unui loc pentru activități culturale și sociale în aer liber, starea fizică și calitatea spațiului nu încurajează la moment acest tip de activități. Un alt dezavantaj sunt și intervențiile punctuale spontane ce nu sunt conforme cu rigorile impuse intervențiilor în zone istorice, contribuind astfel la deteriorarea peisajului.
Cu toate acestea, malul Nistrului are capacitatea de a oferi locuitorilor și vizitatorilor orașului Soroca un spațiu public calitativ și atractiv, acest lucru fiind posibil prin îmbunătățirea infrastructurii fizice existente, precum și prin depășirea fragmentării sitului, integrând elementele sale într-un peisaj coerent. În același timp, este necesară abordarea problemelor specifice precum cele ecologice (construirea stației de tratare a apelor) și de mobilitate (pietonizarea falezei și limitarea accesului vehiculelor). Conceptul de regenerare propus ia în considerație elementele învecinate, care aduc un plus de valoare falezei, în special din perspectiva dezvoltării turistice și economice.
Aceste elemente, pe lângă cetate, includ rezervația naturală ”Râpa lui Bechir” situată imediat spre sud, care conține un număr mare de elemente naturale, arheologice și arhitecturale, inclusiv Peștera lui Bechir și Lumânarea Recunoștinței. De asemenea, ”Dealului Romilor” din vecinătate — un complex rezidențial exotic ce adăpostește cea mai mare comunitate de etnie romă din țară — poate fi inclus într-un circuit turistic al cărui element central ar fi malul fluviului.
Același studiu sublinia rolul comunității locale în procesul de planificare și dezvoltare, aceasta având responsabilitate și implicare directă. Deși regenerarea ar avea un impact major asupra turismului, principalul grup-țintă rămâne populația locală, care va beneficia în primul rând în urma restaurării și care trebuie protejată de posibile supraexploatări generate de interesele economice private.
Articol de Dumitrița Efremov și Dumitru Cogâlniceanu
sursa: medium.com
