Până când parlamentul nu și-a reluat activitatea în cadrul ultimei sesiuni a actualei legislaturi, viața politică din RM nu duce lipsă de evenimente, ba dimpotrivă — clocotește din plin și nu ne lasă să ne culcăm pe-o ureche. De altfel, lucru absolut normal într-un an electoral, când miza este atât de mare, iar partidele politice nu și-au epuizat forțele și nu și-au etalat toate procedeele în lupta pentru cele 101 fotolii moi din legislativ. Ce-i drept, cu excepția cazului ieșit din comun de la Bălți, unde consilierii unui partid au ajuns mult prea departe în tentativa lor de a-și apăra drepturile, în rest parcă totul decurge în parametrii obișnuiți, dar… să avem puțintică răbdare.
Dintre evenimentele care au avut loc în ultimele zile nu avem dreptul să lăsăm în afara atenției vizita de lucru la Chișinău a unei delegații a Comisiei de la Veneția, care a venit în RM pentru a se informa cu privire la pregătirea de alegerile parlamentare ordinare, fapt care îi va permite să pregătească avizul comun al Comisiei de la Veneția și al OSCE/ODIHR privind legislația electorală modificată, aviz care urmează să fie aprobat la reuniunea din 16-17 martie. Adică, autoritățile moldovenești sunt pe ultima sută de metri în organizarea alegerilor (urmează doar să fie numită data scrutinului), iar Comisia de la Veneția doar urmează încă să-și spună ultimul cuvânt. Ce-i drept, verdictul Comisiei este unul cu caracter de recomandare și, implicit, nu are nici o putere juridică pentru noi, de aceea putem considera acest voiaj a venețienilor doar unul de „palmares”.
În fine, oaspeții au avut întâlniri cu spicherul Adrian Candu, dar și cu reprezentanți ai tuturor fracțiunilor parlamentare, care au recunoscut că nu au participat la constituirea circumscripțiilor electorale, chiar dacă au fost invitați (PL, PLDM și PCRM — pe de o parte) și care și-au exprimat regretul că colegii nu s-au implicat în această activitate (PDM și PSRM — pe de altă parte). La rândul său, reprezentantul PPEM, deputatul Eugen Carpov, a accentuat că RM este interesată în implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția pentru a realiza, fără dificultate, noile prevederi legislative. Tonul împăciuitor al lui Carpov poate fi înțeles, dar trebuie de văzut care ar fi mecanismul de schimbare și perfecționare a nou votatului sistem electoral, dacă Comisia va avea, de exemplu, niște obiecții substanțiale.
Verdictul Comisiei de la Veneția este unul cu caracter de recomandare și, implicit, nu are nici o putere juridică pentru noi, de aceea putem considera acest voiaj drept unul de „palmares”…
Apropo, despre PPEM. Liderul acestei formațiuni politice, tot el și vicepremier pentru Integrare Europeană, Iurie Leancă, și-a manifestat interesul de a efectua o vizită-fulger la București pentru a afla care sunt posibilitățile ca RM să depună Cererea de aderare la Uniunea Europeană în timpul președinției României la Consiliul UE, care începe în anul 2019. Dacă ținem cont de faptul că președintele Dodon mai așteaptă încă să fie invitat la București, iar ostilitatea lui față de UE este cunoscută și de picii de la grădiniță, vizita domnului Leancă este mai mult decât oportună. În această ordine de idei, dar și în virtutea alegerilor parlamentare din toamna acestui an, care ar putea menține la putere partidele de orientare pro-UE (sau, cel puțin, declarativ pro-UE) sau ar aduce masiv la putere formațiunea care ne vede doar în efemera Uniune Vamală, mi se par semnificative două puncte de vedere. Primul, optimist prin esența sa, aparține domnului ambasador al României la Chișinău, Daniel Ioniță, care este de părerea că, dacă suntem două state care ne respectăm reciproc, astfel de lucruri trebuie luate în considerare. Al doilea punct de vedere, pesimist, a fost vociferat de unii experți de la Chișinău, care sunt de părerea că este prematur ca RM să se gândească (!!!) la o Cerere de aderare la UE. Regretabil, în opinia mea, acest pesimism din partea unor oameni care știu că unica noastră scăpare este unirea cu România sau aderarea cât mai grabnică la UE. Poveștile cu criza din UE și neatractivitatea acestei organizații ascund o mare doză de rea-voință, or, în zece ani de la aderare, Bucureștiul, bunăoară, a primit finanțări de peste 45 miliarde de euro, aportul său la bugetul comunitar fiind de doar circa 15 miliarde de euro. Cunoașteți cineva o „afacere” mai profitabilă?
Și încă ceva. În timp ce viața politică de la noi fierbe, președintele Igor Dodon se află din nou la odihnă. De data aceasta boierul nostru a preferat Altaiul rusesc. Personal am aflat această noutate de la un post TV aflat, cică, în rivalitate cu socialiștii și cu Dodon în particular. Vocea prezentatoarei era foarte blândă și mieroasă și nu conținea nici un dram de ironie ori sarcasm. Lucru care, de altfel, m-a pus pe gânduri în repetate rânduri…
