În nr. 26 al Observatorului de Nord, în urma sesizărilor mai multor soroceani, a apărut articolul „(De)Gheretizarea oraşului?” privind nemulţumirea cetăţenilor de fenomenul gheretizării urbei noastre, inclusiv de amplasarea a două gherete mobile în preajma Cetăţii Soroca. Sorocenii se indignau de faptul că acestea nu se înscriu în aspectul de ansamblu al Cetăţii şi parcului din preajmă, reabilitate în cadrul proiectului „Bijuterii Medievale. Cetăţile Soroca, Suceava, Hotin”, dar şi de faptul că stau pe gazon. În urma cercetărilor şi discuţiei cu primarul oraşului şi a persoanelor vizate s-a constatat că una dintre rulote nu avea toate actele necesare pentru funcţionare, iar locul amplasării nu corespundea cu cel prevăzut în decizia primarului. În final, proprietarul rulotei cu pricina a retras-o, declarând pentru Observatorul de Nord că renunţă la ideea de a face comerţ în preajma Cetăţii şi că nu vrea să meargă contra opiniei cetăţenilor.
Am promis să continuăm subiectul, inclusiv pentru a nu fi învinuiţi că acel material era rău intenţionat şi se referea la persoane concrete.
Ghereta nr. 2
Am discutat cu proprietarul celei de-a doua gherete din preajma Cetăţii. Sergiu Cristal ne-a povestit amabil că şi-a deschis afacerea pentru a-şi hrăni familia şi ne-a demonstrat o mapă cu actele care-i permit să activeze pe timp de vară, între ora 10.00 şi 22.00. Discutând locul amplasării, dânsul recunoaşte că obiectul economic nu se află chiar în locul autorizat. Iniţial amplasarea gheretelor a fost prevăzută în faţa cetăţii, spune antreprenorul, dar specialiştii de la Reţelele Electrice, veniţi la faţa locului, le-au dat planurile peste cap. „Îţi trag lumină aici, dacă îmi plăteşti peste 15 mii lei, au spus. Scuzaţi-mă, aşa sumă pentru trei luni e prea mult. Asta este pentru turişti”, mai adaugă antreprenorul, potrivit căruia a fost nevoit să amplaseze rulota sub coasta cetăţii din motivul că acolo era mai ieftin de a beneficia de electricitate pentru frigiderele în care sunt păstrate băuturile răcoritoare. „Eu sunt de acord că stric imaginea cetăţii, dar arătaţi-mi, unde să mă mut? Problema este în conectare la reţelele electrice, pentru care am plătit mult. Ca să mă mut mai încolo, iar trebuie să cheltuiesc”. Mai mult, antreprenorul susţine că este gata să schimbe şi imaginea gheretei, dacă asta ar ameliora nemulţumirea oamenilor.
Ce spun autorităţile raionului?
Pentru a implementa proiectul „Bijuterii Medievale. Cetăţile Hotin, Soroca, Suceava” în urma căruia Cetatea Soroca şi parcul din preajmă au căpătat un aspect nou, atrăgător şi apreciat de locuitorii oraşului şi oaspeţii urbei, Primăria Soroca a semnat un contract pe termen de 15 ani, prin care a transmis în comodat Consiliului raional Cetatea şi parcul din preajmă. Aşa că am solicitat şi opinia autorităţilor raionale despre situaţia creată.
„Şi Cetatea, şi teritoriul adiacent cetăţii constituie patrimoniul nostru cultural-istoric, care ne obligă să fim foarte rezervaţi şi din punctul de vedere al amplasării diferitor unităţi acolo şi să facem o coordonare începând de la aspectul estetic şi terminând cu aspectul legal permanent”, este de părere Mihai Mâţu, preşedintele raionului Soroca. “În cadrul proiectului „Bijuterii Medievale” au fost prevăzute gherete pentru comercializare, 12 la număr, care au un aspect şi o aşezare arhitectural şi din punct de vedere estetic reuşită. Dacă primăria a eliberat această autorizaţie în concordare cu specialiştii în domeniu, cum sunt arhitecţi, nu ştiu. Pentru că nu poţi să amplasezi orice la Cetate sau să faci o construcţie lângă cetate, dacă ea nu se încadrează în tot aspectul istoric.
Primăria are dreptul să elibereze autorizație în acea zonă. Raportul dintre Consiliul raional şi primăria oraşului în baza contractului de comodat sigur că ar impune şi o comunicare mai activă, atunci când noi vorbim de diferite amplasări sau schimbări. Dacă cineva decide sau dă o autorizaţie, e de dorit să coordoneze şi cu noi. Să nu ne pomenim că un om care are autorizaţie la mână şi amplasează ghereta exact pe locul unde avem de făcut săpături şi de pus traseul pentru irigare din noul proiect. Era necesar totuşi o comunicare între autorităţile publice de nivelul I şi II, adică între părţile contractului de comodat. Dacă amplasarea dată a fost neautorizată este o obrăznicie, dacă a fost autorizată, este un lucru nechibzuit şi din partea celor care au autorizat şi a celor care au dorit să o amplaseze acolo. Sunt nişte lucruri care totuşi, când vorbim de zona Cetăţii, ar trebui coordonate nu doar în bază de lege, dar şi în bază de bun-simţ” a mai spus preşedintele raionului.
Ministra este împotrivă
Am ţinut să aflăm şi părerea ministrei Culturii, Monica Babuc, care s-a aflat la Soroca în timp ce pregăteam acest material. „Eu ştiu că alături de cetate s-a amenajat un loc special pentru meşterii populari care este conceput de un arhitect într-un complex unic cu cetatea şi în mod normal doar oamenii autorizaţi şi cei care sunt plasaţi ca să facă legătura firească între monument şi ceea ce vând dânşii sunt bineveniţi acolo.
Alte prezenţe, cum ar fi gherete sau rulote, care nu se înscriu nici în peisajul cela, nu cunosc care ar fi legalitatea lor, dacă sunt autorizate sau nu, cel mai probabil nu, dacă s-a retras una dintre ele. Sigur că nu este salutabil acest lucru şi trebuie de evitat maximal pentru că altfel în zadar vorbim despre refacerea monumentelor noastre. Orice alte chestiuni care vin din afară le pot afecta din punct de vedere estetic şi din alte puncte de vedere.
Trebuie de mers mai întâi pe ideea legalităţii şi de studiat dacă ele au autorizaţie şi corespund în general specificului acestuia şi, fără îndoială, trebuie consultată opinia publică. În cazul în care cetăţenii sunt indignaţi şi se opun trebuie să fie făcute consultări cu cetăţenii şi de decis o soluţie care corespunde legii şi este în consens cu opinia cetăţenilor”, a opinat doamna ministră.
Opinia specialistului
Pentru că tot vorbim de aspectul stilistic al zonei menţionate, am solicitat opinia specialiştilor în domeniu — arhitecţilor. Ion Golovatâi, arhitectul raionului Soroca, este de părere că pentru a exclude situaţii de acest gen, autorităţile publice locale trebuie nu doar să permită activitatea agenţilor economici, dar să le creeze şi nişte condiţii legale, astfel aceştia nu vor fi nevoiţi să încalce prevederile actelor permisive. „Nu exclud faptul că gheretele vremelnice pot fi amplasate cu autorizaţia primăriei, pe un timp limitat. Asta nu este construcţie capitală. Odată ce le dă autorizaţie, primăria trebuie să creeze şi careva condiţii: dotare cu lumină electrică, dacă trebuie — cu apă, depinde ce fel de comerţ”.
Nici arhitectul oraşului, Grigore Guţu, nu agreează amplasarea gheretelor în preajma cetăţii şi nici în oraş şi spune că nu a fost consultat în acest sens şi nu a semnat nici un document de amplasare la cetate a obiectelor economice.
„Gheretele sunt un obiect temporar. Dacă vorbim de gheretele despre care s-a scris (de la Cetate — n.a.), vă spun că oficial, de către mine personal ca arhitect nu a fost semnat nici un document. Iar conform planului general de dezvoltare a oraşului ele nu sunt prevăzute acolo. Sunt gheretele preconizate de proiectul Bijuterii Medievale şi sunt recepţionate, înregistrate la Oficiul Cadastral, care au dreptul de a exista, cu amenajarea pe verticală şi toate lucrările făcute la cetate, inclusiv reconstrucţia fortăreţei”. Potrivit arhitectului, “gheretele au apărut din considerentele unor necesităţi de deservire a unor localităţi unde nu sunt magazine. În cazul cu partea centrală a oraşului, care este o parte istorică pe care trebuie să o scoatem în valoare, gheretele reprezintă o problemă, consider că ele nu trebuie să fie acolo. Noi avem spaţii care se dau în chirie, dar nimeni nu le solicită. Fiecare trage la turta sa ori poate se folosesc de influenţă”. În cazul gheretelor de la Cetate “a fost executat un amplasament temporar conform Regulamentului cu privire la comerţul ambulant, care a fost eliberat în baza dispoziţiei şi ale documentelor care au fost făcute pentru comerţ. Nu-i tema că sunt încălcări, dar că nu e în locul care trebuie să fie, în cazul ambelor gherete”, conchide specialistul.
Citiţi în viitorul apropiat un material despre gheretele părăsite din oraşul Soroca.
VEZI materialul anterior la tema dată
