Tableta de vineri
Recent, președinta Maia Sandu a venit cu o nouă inițiativă legislativă, care prevede crearea Centrului național de apărare informațională și combatere a propagandei, cu o denumire mai mult decât sugestivă — PATRIOT și cu un scop bine definit — coordonarea politicii statului în domeniul securității informaționale și combaterea dezinformării la nivel republican. Or, nu este un secret că dezinformarea și propaganda au ajuns la cote periculoase, iar multă lume este tentată să-și pună urechile și ochii în slujba intereselor unui stat străin. Deloc întâmplător analiștii și experții din afară sunt de părerea că Ucraina și Republica Moldova sunt cele mai afectate din punct de vedere al dezinformării cu scop de destabilizare. Și dacă în cazul Ucrainei lucrurile pot fi înțelese — Moscova de aproape un an și jumătate își face de cap împotriva țării-„surori”, iar propaganda și dezinformarea sunt elemente-cheie ale oricărui război, apoi în cazul Republicii Moldova emisarii Kremlinului, de acolo și de aici, fructifică la maximum principiile (sau lipsa lor) profund mămăligare, etalate de acei pentru care noțiunea de patriotism este o vorbă goală, iar trădarea și cameleonismul sunt o virtute.
„Cei care lansează falsuri și le răspândesc vor să provoace frică, ură și dezbinare. Zi de zi, Kremlinul și grupările criminale lansează atacuri hibride, utilizând arma propagandei, pentru a semăna ură în Moldova, pentru a slăbi încrederea noastră unii în alții și încrederea noastră în propriul stat”, spune Maia Sandu. Fără îndoială, șefa statului are perfectă dreptate, fiindcă astfel de scule propagandistice sunt proprii în cazul războaielor declarate (vezi cazul Ucrainei) și celor nedeclarate (vezi cazul Republicii Moldova), dar acestea nu ar avea efect, dacă nu ar fi și acei care cred fake-news-urilor mai dihai decât propriilor ochi și urechi. Aici este buba, în fiecare dintre noi, acei care suntem jertfa propagandiștilor și, pardon, cârpa de care își șterg picioarele acei care fac ceea ce fac nu pentru că așa cred, dar din motivul că pentru aceasta sunt remunerați cu bani mulți.
De altfel, inițiativa președintei de a crea acest Centru a fost primită de societate destul de neunivoc, iar marja de apreciere se încadrează în parametri gen — de la „foarte bune, fie chiar și tardiv” până la comparația cu „propaganda lui Goebbels”, care a lăsat urme adânci, la propriu și la figurat, în istoria omenirii. O astfel de catalogare nu este una neașteptată, fiindcă orice ar face Maia Sandu (sau altcineva bine intenționat), verdictul este unul — ceva se ascunde în umbra acestei inițiative, cineva are de câștigat și cineva are de pierdut, și când se afirmă aceasta se au în vedere banii în structura lor fizică, dar nu ideologică sau de altă natură. Așa suntem noi, moldovenii, atenți cu acei care ne calcă pe coadă și categorici cu acei care ne apără interesele, buni cu străinii și răi cu ai noștri. Așa se face că noi, moldovenii, în multe cazuri suntem avocați în piele de oaie și ne străduim să găsim scuze și iertare și acolo unde acestea nu există, suntem mioritici și romantici, în loc să fim procurori în piele de lupi, în loc să dăm peste mâini celor care au luat-o razna și să tăiem în carne vie (eufemistic vorbind). În acest sens voi aduce exemple câte doriți, iar cele mai elocvente sunt mitingurile organizate în cazul oligarhilor și tâlharilor care ne-au furat miliarde și astăzi se „împart” cu noi aidoma unor haiduci sau racolarea în rândurile protestatarilor a celor care pentru o bere ieftină și un cârnaț de doi bani sunt gata la orice fel de bazaconii.
Apropo, dacă cineva mai are dubii în ceea ce privește importanța acestui Centru, nu are decât să mai recitească și să afle care sunt responsabilitățile lui — „să transmită informații veridice către publicul larg și să asigure un dialog constant cu cetățenii, precum și să colaboreze cu toate instituțiile statului în vederea promovării intereselor naționale și creșterii rezistenței societății în fața dezinformării și să identifice, să evalueze și să combată dezinformarea pentru eliminarea riscurilor generate de amenințările hibride și dezinformare asupra securității naționale”. Și dacă sunt și din acei care consideră că Centrului național de apărare informațională și combatere a propagandei este ceva draconic, care atentează la libertatea cuiva sau înseamnă că Republica Moldova se transformă într-un teritoriu polițienesc, doresc doar să le reamintesc despre bătrânica din centrul Moscovei care a fost arestată doar pentru faptul că ținea în mână un placat pe care scria „Pace”. Sau aveți nevoie și de alte exemple?
În fine, Centrul național de apărare informațională și combatere a propagandei „Patriot” este doar un proiect, care urmează să fie trimis în parlament până la finele lunii iunie. Și sper să fie și votat…
