Cum Republica Moldova a finanțat indirect războiul? Cazul Lukoil

Pe lângă condamnarea agresiunii militare ruse în Ucraina, în ultimii aproape patru ani de război la graniță, primii oameni în stat au tot declarat cât de important este ca Moldova să scape de dependența de gazul rusesc și să-și diversifice sursele de energie. Astăzi, Moldova nu mai cumpără gaz din Federația Rusă și merge în direcția de  diversificare a sursele de energie electrică pentru a nu mai depinde de Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan, care se află în regiunea transnistreană. Deși s-au făcut pași importanți în acest sens, nu putem spune același lucru și în cazul pieței petroliere, în care unul dintre cei mai importanți jucători a fost, până nu demult,compania Lukoil-Moldova, deținută de Lukoil International cu sediul în Austria, o subsidiară a Lukoil din Federația Rusă. De la începutul războiului, gigantul petrolier și-a schimbat de două ori conducerea, din cauza sancțiunilor internaționale: în aprilie 2022 și ianuarie 2025. În prezent, directorul executiv al holdingului rus este Serghei Kocicurov, fost deputat în Duma regiunii autonome Hantî-Mansi din parte partidului „Rusia Unită”, controlat de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.

Potrivit raportului financiar publicat de Lukoil în 2021, compania ar fi achitat în bugetul de stat al Federației Ruse cel puțin 1,3 trilioane de ruble, adică aproximativ 17 miliarde de dolari americani, ceea ce constituie aproximativ 15% din veniturile încasate de statul rus de la petroliști și companiile din industria gazului natural în acel an.

VLADIMIR PUTIN, președintele Federației Ruse: Rusia își menține poziția de unul dintre principalii producători de petrol, în pofida utilizării împotriva noastră a mecanismelor de concurență neloială. Asigurăm aproximativ 10% din producția mondială și ne așteptăm ca, la sfârșitul anului, în țara noastră să fie extrase 510 milioane de tone de petrol.

Firma fiică din Republica Moldova, Lukoil-Moldova, este administrată de Feyruz Isayev, de 73 de ani, născut în Azerbaidjan și care a primit cetățenia Republicii Moldova în 2002 prin decretul președintelui de atunci, Vladimir Voronin. Mai mult, în 2007, Isayev a fost decorat de Voronin cu distincția „Gloria Muncii”, iar în 2012 de către președintele de atunci, Nicolae Timofti, cu „Ordinul de Onoare”. De asemenea, în 2020 acesta a primit de la Vladimir Putin distincția de stat „Ordinul Prieteniei” „pentru contribuția semnificativă la dezvoltarea complexului de combustibil și energie al Federației Ruse”. De la începutul războiului din Ucraina, Feyruz Isayev a încasat un salariu anual între 16 și 37 de milioane de lei, ceea ce constituie, în medie, circa două milioane de lei lunar.

FEYRUZ ISAYEV, administratorul, ÎCS Lukoil-Moldova SRL: Compania noastră virează, anual, în bugetul Republicii Moldova impozite, accize și TVA, ceea ce reprezintă circa 5-7% din bugetul Moldovei.

Precizăm că în octombrie 2025 Lukoil, dar și Rosneft, două companii petroliere din Federația Rusă au fost incluse în lista de sancțiuni economice a Statelor Unite ale Americii, pentru finanțarea agresiunii militare ruse în Ucraina.

SERGIU TOFILAT, analist în domeniul energetic, WatchDog.md: În sancțiunile introduse de Statele Unite se menționează Lukoil și Rosneft, inclusiv orice filiale chiar și peste hotare, unde acestea dețin 50% sau mai mult din acțiuni sau din cote-părți. Respectiv, Lukoil-Moldova cade sub incidența acestor sancțiuni. Sancțiunile prevăd că se interzice acceptarea sau transmiterea oricăror bunuri sau servicii în legătură cu entitățile sancționate. Dacă traducem asta, bineînțeles, nicio bancă nu are dreptul să deservească conturile Lukoil-Moldova din momentul în care intră sancțiunile în vigoare. Deci, după asta oricine îndrăznește să continuie careva relații cu Lukoil-Moldova riscă să nimerească sub sancțiuni secundare ale Statelor Unite.

Din cei doi giganți petrolieri, doar Lukoil este prezentă din 1995 în țara noastră. Astfel, în 30 de ani de când se află în Moldova, Lukoil a reușit să-și creeze o rețea de peste o sută de benzinării pe tot teritoriul țării ceea ce constituie circa 18% din piață. De asemenea, deține, din 2005, un obiectiv de importanță strategică. Este vorba de complexul petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău, altădată proprietate a statului, singurul care alimentează cu kerosen aeronavele.

SERGIU TOFILAT, analist în domeniul energetic, WatchDog.md: Situația asta cu terminalul petrolier trebuia să fie pe agenda autorităților din punct de vedere a securității. Mai ales că a început războiul, mai ales că Rusia a atacat Ucraina. Deci, trebuia de găsit o soluție și ceva mai repede. Nu să așteptăm să fie instituite sancțiuni și până să ne gândim… Voință politică lipsește și viziune. 

Autoritățile de la Chișinău par să fi luat atitudine față de întreprinderea cu capital rusesc după circa doi ani de la invazia militară a Rusiei în Ucraina. Mai exact, în mai 2024, după ce Lukoil-Moldova și-a schimbat proprietarii. Atunci, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională, care și-a schimbat, între timp, denumirea, a cerut companiei să treacă procesul de avizare, pentru a putea activa pe teritoriul țării noastre într-un domeniu considerat strategic. Mai bine de un an i-a luat companiei să treacă acest proces de avizare, cu o condiție, însă. A fost obligată să vândă complexul petrolier de la Aeroport, ceea ce nu s-a întâmplat. Odată cu includerea Lukoil în lista de sancțiuni, în octombrie 2025, firma-fiică Lukoil-Moldova nu a mai făcut tranzacția. Respectiv, a intervenit statul, iar compania a fost de acord să semneze pe 12 noiembrie 2025 un contract de comodat, prin care Aeroportul Internațional Chișinău urma să obțină dreptul de folosință gratuită a acestuia pe un termen de doi ani. Iată cum explică situația dată ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

DORIN JUNGHIETU, ministrul Energiei: S-a discutat cu Lukoil. Lukoil oricum era conștient că poate să intre într-o situație în care să fie blocate conturile. Deci, situația era destul de impredictibila și, la fel, din bun simț, pentru a nu opri activitatea Aeroportului, cunoaștem că e infrastructură critică, e foarte important pentru țară, e un activ strategic, au fost de acord să predea prin intermediul acestui contract de comodat activele respective, inclusiv oamenii. Aeroportul a preluat și a făcut achiziții de kerosen, a angajat oamenii și s-a apucat de treabă. A început să alimenteze aeronavele cu kerosen și toată această activitate, implică zero cheltuieli, nu zero plăți din partea Aeroportului sau din partea statului către Lukoil.

Autoritățile de la Chișinău schimbă, însă, regulile de joc peste o lună. Astfel, pe 15 decembrie, premierul Alexandru Munteanu a anunțat o nouă decizie a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului, semnată de acesta, care prevede revenirea complexului petrolier în proprietatea statului.

ALEXANDRU MUNTEANU, prim-ministrul Republicii Moldova: Am luat decizia de a refuza aprobarea activității investiționale a SRL Lukoil-Moldova pe teritoriul Republicii Moldova și de a reveni în termen de 20 de zile la situația anterioară anului 2005, când a fost preluată infrastructura complexului petrolier Aeroport. Prin urmare, în termen de 20 de zile, toate bunurile conform contractului din 2005 urmează a fi transmise în proprietatea statului. 

În 2005 Complexul petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău a fost privatizat, pe timpul guvernării comuniste, de Lukoil-Moldova, în baza unui proiect investițional. Atunci, în fruntea Guvernului era Vasile Tarlev, în prezent deputat neafiliat, care susține că tranzacția a fost…

VASILE TARLEV, deputat neafiliat, fost prim-ministru al Republicii Moldova: O afacere bună și, practic, noi, pe Aeroportul internațional am închis toate problemele, mai ales plângerile care erau a companiilor aeronautice care veneau în țară. Aveau multe plângeri față de calitatea de deservire, de lipsa de petrol. De aceea noi atunci am hotărât această problemă. Mai mult că atât, era o cerință. Noi discutam cu BERD-ul ca să atragem o investiție, un credit, în modernizarea pistelor și Aeroportului Chișinău. Și ei au pus una din condiții: noi venim, vă alocăm, în condiții bune. Era atractiv. Dar hotărâți, asigurați securitatea, vorbesc de asigurarea cu petrol. 

Cu toate acestea, în 2007, un audit al Curții de Conturi a constatat că activele Compexului de alimentare cu combustibil de la Aeroport ,,au fost comercializate în lipsa unei comisii formate prin ordinul conducătorului întreprinderii de stat Aeroportul Internațional Chișinău”, care să estimeze valoarea bunului.

Reporter: Curtea de Conturi constată că acea privatizare a avut loc cu abateri de la lege.

VASILE TARLEV, deputat neafiliat, fost prim-ministru al Republicii Moldova: Nu cunosc, nu cunosc de așa ceva. Dar dacă este… când a fost publicată aceasta? 

Reporter: În 2007. 

VASILE TARLEV, deputat neafiliat, fost prim-ministru al Republicii Moldova: Nu, nu cunosc. Și noi așa ceva n-am discutat la Guvern. Cel puțin în adresa noastră, la nivelul de Guvern, a fost tot la nivel legal, fără probleme. Și n-am vândut eu, a fost comisie, era comisie specială, din organele de stat, de aceea consider că a fost legal. Eu vorbesc din punct de vedere de stare de lucruri deplorabilă, care a fost unica variantă, era de a căuta investitori în domeniu. 

Pe lângă complexul petrolier de la Aeroport, compania Lukoil-Moldova a fost ani la rând unul dintre principalii furnizori de combustibili către instituțiile statului. Lucrurile nu s-au schimbat nici atunci când Rusia a invadat Ucraina. În ultimii patru ani, Lukoil-Moldova a încheiat sute de contracte în valoare totală de un miliard și jumătate de lei, bani publici. În topul instituțiilor care au cumpărat combustibil de la Lukoil se regăsesc: Inspectoratul General al Poliției, Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească, Agenția Rezerve Materiale, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului Municipal Chișinău, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Asociația de gospodărire a spațiilor verzi, Serviciul Vamal, Agenția Asigurare Resurse și Administrare Patrimoniu, Agenția Servicii Publice, care au virat pe conturile companiei, cu beneficiari finali în Federația Rusă, stat agresor, între 31 și 225 de milioane de lei. Am reușit să vorbim cu trei dintre reprezentanții instituțiilor de stat care au făcut cele mai mari achiziții de produse petroliere de la Lukoil-Moldova.

ANDRIAN CABAC, șeful Secției achiziții și investiții publice, Serviciul Vamal: Noi am încercat să facem pe intern condiții cât mai accesibile, cât mai largi pentru a participa mai mulți operatori economici. Dar în final nu era o participare largă, participau două companii: Lukoil și altă companie. Respectiv, eram puși în situația asta care era și, plus la asta, prețul ofertat minim pe care noi trebuie să-l respectăm și să ne conformăm. Ca să procurăm orice bun, nu doar despre produse petroliere discutăm, trebuie să asigurăm eficiența utilizării banilor publici. Respectiv, astfel situația pe piață în Republica Moldova era. Eu sunt șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Ca și multe alte organizații, au fost încheiate contracte, în speța autorității pe care o conduc, la începutul anului. Asta e ce vă pot spune la moment. Contractele de achiziție se încheie la începutul anului, în primele zile. 

VIOREL CERNĂUȚEANU, șef al Inspectoratului General al Poliției: Dacă aș trece la alt operator, care costă mai scump, eu a doua zi o să am dosar penal pentru că am cheltuit banul public nejustificat și am cumpărat un produs mai scump decât era oferta în prima poziție. Dacă ar fi fost stabilite anumite restricții de a nu participa un agent economic: A, B sau C, cu siguranță, el nu era admis sau era exclus din această operațiune de licitație publică. 

Iar Agenția Rezerve Materiale, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare și Asociația de gospodărire a spațiilor verzi ne-au răspuns în scris că achizițiile au avut loc în conformitate cu legislația în vigoare. L-am întrebat pe președintele Consiliului Concurenței, Alexei Gherțescu, dacă au observat vreun comportament anticoncurențial al Lukoil-Moldova.

ALEXEI GHERȚESCU, președintele Consiliului Concurenței: Vreo doi ani în urmă noi prima dată am atras atenția la acest aspect că compania Lukoil predominant câștiga licitațiile care țineau de procurarea combustibilului de către autorități publice. Am făcut atunci analiză prețurilor care au fost oferite de Lukoil. Am făcut analiză la unele prețuri oferite de alte întreprinderi care uneori participau la aceste licitații. Pentru că în unele cazuri au fost și alte întreprinderi care tot depuneau oferte. În cele mai dese cazuri, chiar și acolo unde erau mai mulți participanți, Lukoil le câștiga, cu unele excepții. Deci, toată analiza aceasta pe care atunci am făcut-o nu ne permitea să constatăm existența semnelor de încălcare ca să facem să întreprindem alte acțiuni în urmă cărora am putea să spunem că este o înțelegere, este o încălcare, este un cartel.

Potrivit experților, instituțiile statului au continuat să facă afaceri cu Lukoil-Moldova pe bani publici pentru că, până la includerea companiei în lista de sancțiuni, la nivel de legislație nu erau restricții, chiar dacă compania are beneficiari finali în Federația Rusă, stat agresor.

VADIM ȚURCAN, expert, IDIS ,,Viitorul”: Autoritățile contractante reies din cerințele legislative și dacă se respectă toată procedura, începând de la planificare, terminând cu atribuirea contractului, atunci ele și-au făcut lucrul. Altceva, că trebuie să fie și la nivel de stat o politică cu privire la condamnări și cu privire la sancțiuni la acele organizații care alimentează războiul din Ucraina. Trebuie să fie la nivel de stat. 

SERGIU TOFILAT, analist în domeniul energetic, WatchDog.md: Eu întrebarea asta aș adresa-o la autorități. De ce, la aproape patru ani după începutul războiului, nu există o decizie politică care să interzică semnarea de contracte cu întreprinderile rusești, afiliate la Kremlin, care cooperează cu Kremlinul și care prezintă pericol pentru securitatea națională. Aici e vorba de voință politică sau de viziune politică. Așa decizie politică nu există. De aceea întreprinderile se ghidează de legislația în vigoare pe licitații, cel mai mic preț, poftim, înseamnă contract. Mie îmi pare destul de grav pentru că Lukoil câștigă bani, achită impozite în bugetul rus și din bani ei se finanțează agresiunea împotriva Ucrainei. 

De cealaltă parte, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, se scuză arătând spre celelalte țări, inclusiv din Uniunea Europeană, unde Lukoil a desfășurat activitate economică fără restricții, până la includerea acesteia în lista de sancțiuni.

Reporter: Apropo, Ministerul Energiei are o mașină de serviciu? 

DORIN JUNGHIETU, ministrul Energiei: Da.

Reporter: Ea se deservește la Cancelaria de Stat?

DORIN JUNGHIETU, ministrul Energiei: Ea nu e a Ministerului, e a Cancelariei. Este mașina de la Cancelarie. 

Reporter: Știți că și Cancelaria de Stat se alimentează sau a alimentat mașinile tot de la Lukoil? 

DORIN JUNGHIETU, ministrul Energiei: Da, știu și asta. 

Reporter: Practic, noi am finanțat sau am contribuit la finanțarea războiului? 

DORIN JUNGHIETU, ministrul Energiei: Toate țările din regiune au făcut-o. Lukoil este prezent inclusiv în Bulgaria, este prezent în România. În România are rafinărie, în Bulgaria are rafinărie, au stații de alimentare. Cam în toate țările din regiune Lukoil era prezent și continuă să aibă active. Este o companie internațională, are operațiuni în foarte multe țări. După informațiile publice, inclusiv în Statele Unite are prezență comercială. Da, eu sunt de acord, dar ce nu s-a făcut anterior? Puteți să-i întrebați pe colegii din guvernările anterioare. 

Una peste alta, câțiva angajați ai Lukoil-Moldova sunt vizați într-o cauză penală pornită pe evaziune fiscală și spălare de bani în favoarea organizației criminale ȘOR. Mai exact, unele stații PECO ale companiei ar fi fost folosite, potrivit anchetatorilor, în tranzacții fictive cu o firmă de construcții care, în urma acestei scheme, ar fi finanțat un trust media, afiliat organizației criminale ȘOR. Astfel, pe 16 septembrie 2025, cu circa două săptămâni înainte de alegerile parlamentare, ofițerii Inspectoratului Național de Investigații, în comun cu ofițerii antifraudă ai Serviciului Fiscal de Stat și procurorii Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au descins cu percheziții în această cauză penală. Dosarul se află la etapa de urmărire penală. Pe durata documentării acestui subiect am vrut să aflăm care este poziția Lukoil-Moldova față de decizia Guvernului, dar și alte informații relevante legate de activitatea companiei. Am expediat pe adresa oficială de email, indicată pe site, o solicitare de interviu, însă până la publicarea materialului nu am primit un răspuns. Iar la numărul de telefon, indicat pe site, ne-au spus că nu oferă informații. Așa că am mers la sediul firmei. Într-un final, am reușit să vorbim cuadministratorul Lukoil-Moldova, Feyruz Isayev, care s-a arătat vădit deranjat de încercările noastre repetate de a obține un interviu.

FEYRUZ ISAYEV, administratorul, ÎCS Lukoil-Moldova SRL: Nu ne trebuie investigația voastră, ne-ați săturat deja. Avem un stat care poate lua totul în această țară. Duceți-vă și investigați acolo. Bine? Pa.

Precizăm că de la aplicarea sancțiunilor până în prezent, Lukoil-Moldova nu a venit cu o reacție publică la acest subiect.

Foto: simbol