Berea este una dintre cele mai vechi băuturi alcoolice din lume, cu o istorie ce se întinde pe mii de ani. Originile sale au fost învăluite în mister, însă cercetările arheologice și istorice ne oferă o imagine fascinantă a modului în care această băutură a apărut și a evoluat.
Primele dovezi ale producerii berii datează din perioada Neolitică, aproximativ 7000 î.Hr., în regiunea cunoscută astăzi sub numele de Iran. Aceste dovezi provin din fragmente de ceramică ce conțin reziduuri de bere. Totuși, cea mai semnificativă evoluție în producerea berii a avut loc în Mesopotamia, în jurul anului 3500 î.Hr. Sumerienii, o civilizație antică din această regiune, au lăsat dovezi clare ale producerii berii, inclusiv tăblițe de lut cu scrieri cuneiforme ce descriu rețete și procese de fabricare.
Berea în Antichitate
În Mesopotamia și Egiptul Antic, berea nu era doar o băutură populară, ci și un element esențial al dietei zilnice. Era considerată un dar al zeilor și era folosită în ritualuri religioase și ceremonii. Berea antică era diferită de cea pe care o cunoaștem astăzi, având o consistență mai groasă și un gust mai dulce, datorită fermentării cerealelor și adăugării de miere sau fructe.
Evoluția tehnicilor de fabricare
Odată cu răspândirea civilizațiilor grecești și romane, tehnicile de fabricare a berii s-au îmbunătățit și s-au răspândit în toată Europa. În Evul Mediu, mănăstirile au jucat un rol crucial în perfecționarea procesului de fabricare a berii. Călugării au experimentat cu diverse ingrediente și tehnici de fermentare, contribuind la crearea unor varietăți de bere mai rafinate.
Berea în era modernă
Revoluția industrială a adus schimbări semnificative în producția de bere. Dezvoltarea tehnologiei și a metodelor științifice a permis producerea berii la scară largă și cu o consistență mai mare. În secolul al XIX-lea, Louis Pasteur a descoperit procesul de pasteurizare, care a contribuit la stabilitatea și siguranța berii.
”Există legende conform cărora fabricarea berii reprezintă un pas important în evoluţia omenirii. Cea mai veche scriere a Sumerului, “Epopeea lui Ghilgameş”, îl prezintă pe Enkidu, o arătare sălbatică, ospătându-se cu bucate alese şi sorbind din lichidul amărui. ”Mânca până se sătura, bea lapte şi cupe de bere…”, intrând astfel în lumea oamenilor. De altfel, faimoasa “lună de miere” îşi are rădăcinile în obiceiul sumerienilor de a da tinerilor căsătoriţi bere îndulcită cu miere cât să le ajungă o lună”, susțin Berarii României.
Cum se consuma berea în urmă cu 3500 de ani
La începutul secolului XX, săpăturile arheologice ale francezilor în vechea Mesopotamia, vestul Iranului de astăzi, au scos la lumină detalii impresionante despre cum se fabrica şi se consuma berea în urmă cu mii de ani.
”În timpul săpăturilor din oraşul Suza au fost descoperite în subsolurile caselor vase mari din lut, de formă sferică. Aceste ulcioare enorme de bere erau acoperite cu plăci din ceramică cu o gaură în mijloc, prin intermediul căreia era extrasă berea. Alternativ, în gaură se introducea un pai special prin care berea era băută nemijlocit. Se presupune ca berea era băută prin pai din cauză ca pe fundul vasului se depuneau sedimente în cantităţi mari. Se pare ca berea din acele vremuri era asemănătoare unei grăsimi groase, de culoare întunecată, fără să conţină o cantitate mare de alcool, însă foarte hrănitoare. Datorită gustului deosebit, ea ocupa un loc important în dieta oamenilor”, potrivit sursei de mai sus.
Așadar, berea a parcurs un drum lung de la originile sale antice până la băutura sofisticată și variată pe care o cunoaștem astăzi. De la ritualurile sacre ale sumerienilor și egiptenilor, la inovațiile călugărilor medievali și revoluțiile tehnologice moderne, istoria berii este o poveste captivantă a evoluției culturale și tehnologice a umanității. Prima fabrică de bere din România a apărut în 1809, la marginea Bucureştiului.
