SURSA: Muzeul Cosăuți
Satul Cosăuți este situat în partea de nord-est a Moldovei la 48° -36 latitudine şi 46° longitudine, pe malul drept al Nistrului. De la Cosăuți până la Chişinău, capitala Republicii Moldova, este o distanţă de 160 km, până la Soroca – 7 km sau, cum spun oamenii, o oră de mers, până la nodul de cale ferată Floreşti-40 km, până la Otaci şi Moghiliov- Podolski (în popor Mojilău) – 62 km.
În partea de sud-est moşia satului Cosăuți face hotar comun cu moşia satului Egoreni (Ihărăuca), în cea de sud – cu fostul sat Bujărăuca (în prezent fuzionat cu oraşul Soroca), în partea de sud-vest – cu pământurile satului Rubleniţa şi la vest – cu moşia satului Iorjnița. Cele mai apropiate localități situate pe terasa nistreană sunt satul Cureșnița, la vest, şi satul Egoreni, la sud-est. Pe malul opus al Nistrului se află orăşelul ucrainean Iampol, legat de satul Cosăuți cu un pod plutitor.
Lungimea Cosăuților este de circa 7 km. Vatra satului se află chiar pe malul Nistrului, pe o terasă de 400-500 m lățime, orientată de la est spre vest. Relieful terasei este relativ uniform şi numai spre est se ridică domol. Panta sudică atinge înclinația de 35-40 şi este accidentată pe toată lungimea de numeroase râpi, apărute în urma ploilor şi a topirii zăpezilor, unele având până la 7-10 m adâncime. Majoritatea râpilor şi văgăunilor ce coboară spre vatra satului şi spre albia Nistrului, poartă denumiri legate de caracterul reliefului sau de anumite evenimente care s-au petrecut acolo:
*Râpa Savliței,
*Râpa Cimitirului,
*Râpa Adâncă.
*Valea Păianjenului,
*Valea Detunatului,
*Valea Izvoarelor ş.a.
Strada centrală a satului desparte Cosăuții în două părți, de la un capăt la celălalt. De la această magistrală pornesc drumuri, ulițe, hudițe şi hudicioare spre Nistru şi spre panta dealului. Partea de sud-vest a satului, aşezată pe un loc ridicat, mărginită cu Valea Mănăstirii, poartă numele Pe Vale, după care vin părțile în Sus şi în Jos. O altă parte a satului, deasupra carierei de piatră, se numeşte Pe Praguri. Spațiile dintre văgăunile şi râpile dealului povârnit sunt cultivate cu viță de vie. Pe alocuri pot fi întâlnite porțiuni împădurite, toloace, păşuni cu izvoare.
Primarii satului Cosăuți din 1859 până în prezent
- Conducerea satului Cosăuți din 1859 se exercita de starostele Ion Sapojnic, ajutat de un pisar (secretar) – Ion Zagaievschi.
- Ion Munteanu – 1920
- Ion Sârbulenco – 1922.
- Ion Ciumac- 1926.
- Efim Cristal -1929.
- Iacob Lozanu – 1942.
- Ion Popușoi – 1943.
- Din 17 martie 1944 a fost instalată administrația sovietică.
- S.P. Porumb – 1947.
- G.C.Malii.
- I.V.Munteran.
- I.M.Cojocaru.
- Boris C. Sârbulenco.
- Vasile Costin.
- Maxim S. Roșca.
- Maria A. Belous.
- Nicolai P.Zagaevschi.
- Mihail Zagaievschi
- Filip Iepure.
- Vasile Sîrghi
- Mihai Gîtlan (2015 pînă în prezent).
