Împrumut în valoare de 13,4 milioane de euro

În anul 2012, Republica Moldova a încheiat un Acord-cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), pentru construcția locuințelor destinate beneficiarilor din categorii de populație cu venituri mici din mai multe raioane. Valoarea totală a proiectului a fost de 20, 4 milioane de euro, dintre care 65% a constituit împrumutul din partea BDCE, cu perioada de rambursare nu mai mare de 20 de ani, inclusiv 5 ani perioada de grație. Alte 7 milioane de euro sau 35% a constituit investiția APL, care includea atât contribuția financiară, cât şi cea nefinanciară (valoarea construcţiilor nefinalizate, valoarea terenurilor, costul documentației de proiect etc.). Scopul proiectului a fost de a termina construcţia a 14 blocuri nefinalizate în orașele selectate, care puteau asigura cu aproximativ 700 de locuințe sociale circa 2500 de persoane din familii vulnerabile  şi cu venituri mici. De repartizarea acestor locuințe au fost responsabile consiliile raionale, care au format comisii de evaluare a şi de selectare a beneficiarilor,

Prioritate pentru persoanele cu dizabilităţi severe și familiile monoparentale

Guvernul condus atunci de Vlad Filat a instituit pe lângă Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcţiilor o entitate numită Unitatea de Implementare a proiectului de construcţie a locuinţelor pentru păturile socialmente vulnerabile II care urma să supravegheze parcursul realizării proiectului și să se asigure că de locuinţe beneficiază într-adevăr persoanele nevoiașe. Potrivit Regulamentului de repartizare, prioritate la acordarea apartamentelor aveau câteva categorii sociale – persoane cu dizabilităţi severe, persoane dezinstituţionalizate (orfani cu vârsta cuprinsă între 18 și 21 de ani), familii cu trei și mai mulţi copii minori sau familii monoparentale care cresc cel puţin 2 copii minori, familii în care sunt copii cu dizabilităţi severe, familii tinere în care cel puţin unul dintre soţi este angajat în sistemul bugetar sau persoane sub 35 de ani angajate în instituţii bugetare din domeniile educaţie, sănătate, asistenţă socială. C

Curtea de Conturi: „De apartamente au beneficiat persoane neeligibile”

Auditorii Curţii de Conturi au stabilit însă într-un raport prezentat în toamna anului 2021 că nu toate autorităţile publice locale au ţinut cont de condiţiile Regulamentului. Apartamente sociale au primit și persoane ale căror venituri salariale depășesc limita stabilită legal sau care deţin deja bunuri imobile. Un astfel de caz este al medicului de familie din Fălești, Sergiu Albu, vizat și în raportul Curţii de Conturi.

Potrivit constatărilor, medicul a prezentat în dosar certificatele despre venitul său și al membrilor familiei sale de la un singur loc de muncă, adică de la Centrul de Sănătate Fălești. Astfel, venitul său a constituit 2,6 mii lei lunar și 5,2 mii lei – cel al soţiei. „Examinând datele din baza de date fiscală (reports.fisc.md), auditul a constatat că această familie a obţinut în anii 2015-2017, din cinci locuri de muncă diferite, venituri în sumă totală de 1.088,2 mii lei, sau 30,2 mii lei/lunar”, se spune în raportul Curţii. Sergiu Albu confirmă că în dosarul depus pentru a obţine locuinţă socială a prezentat doar informaţia de la locul de muncă de bază, motivând că celelalte venituri erau obţinute prin cumul și nu a știut că trebuia să prezinte toată informaţia despre ele.

„În perioada aceea eu am activat într-o companie privată, producătoare de medicamente. Eram angajat de bază. După îndreptarea Ministerului Sănătăţii am venit la Centrul de Sănătate Fălești și am fost angajat cu jumătate de normă. Deoarece erau salariile mici, activăm concomitent în două firme private. Atunci când am depus dosarul pentru locuinţă socială, ni s-au cerut informaţii doar de la locul de bază, nu și din alte părţi”, explică medicul. Iraida Bânzari, fosta președintă a raionului Fălești și președintă a Comisiei de examinare a dosarelor în anul 2016, recunoaște că Regulamentul a fost ignorat deliberat, cu scopul de a atrage cu orice preţ medici în raion.

„La compartimentul medici, noi am lansat chemarea că oferim oricui apartamente, chiar fără să analizăm acte. Noi nu avem medici și am oferit apartamente. Eu personal am fost la Chișinău cu șeful Centrului de Sănătate Publică atunci când se repartizau medicii prin raioane și am transmis mesajul să vină la Fălești, că noi le oferim apartamente. Noi aveam atunci o lipsă totală de medici. Pe familia Albu chiar am convins-o să vină la Fălești. Ei lucrau la Chișinău și noi i-am rugat, că sunt elevii noștri, să vină să lucreze în raion”, a declarat Iraida Bânzari.

Membrii comisiei analizează dosare fără acces la baze de date fiscale și cadastrale

Cazuri similare au fost descoperite și la SOROCA, Călărași și Nisporeni. Angela Leahu, șefa Secţiei Economie a Consiliului Raional Soroca, acolo unde au fost găsite 7 cazuri de acordare neconformă a locuinţelor, susţine că de vină ar fi o lacună în Regulament. Potrivit ei, membrii Comisiei de selecţie și repartizare nu au acces la bazele de date fiscale sau cadastrale ca să verifice dacă informaţia prezentată de solicitant corespunde adevărului: „La noi s-au dat locuinţe conform Regulamentului, dar unele persoane au încercat să mai ascundă veniturile. Comisia însă, potrivit Regulamentului, nu poate evalua bunurile imobile. Ceea ce ne prezintă beneficiarul, aceea evaluăm”.

Posibil conflict de interese la Nisporeni

În orașul Nisporeni de apartament social a beneficiat și Maria Movileanu, asistentă socială în satul Ciorești, care este de fapt, nora șefei Direcţiei Asistenţă Socială și Protecţie a Familiei, Xenia Axente, care a fost și membră a Comisiei de examinare a cererilor de repartizare a acestor locuinţe. Xenia Axente confirmă că Maria Movileanu activează în Ciorești, dar i-a fost repartizată locuinţă socială, deoarece ar fi bugetară și are un venit mic. Ea însă spune că oficial, Maria Movileanu nu este căsătorită cu fiul ei, ci locuiește în concubinaj, având doi copii. Întrebată dacă nu vede un eventual conflict de interese la mijloc, ea fiind în anul 2018 membră a Comisiei de repartizare, Xenia Axente a răspuns că nici nu își amintește dacă a fost la acea ședinţă când s-a votat: „Conform Regulamentului, ea are dreptul legal ca și toată lumea. Eu nu am votat, mi se pare că nici nu am fost la ședinţa ceea, nu mai ţin minte, am să verific și am să văd”.

Anterior MoldovaCurata.md a relatat că de locuinţă socială a beneficiat și primarul orașului Nisporeni, Grigorii Robu, și procurorul-șef al raionului, Iancu Zaporojan, deși din veniturile lor anuale se vede că nu ar face parte din categoria familiilor nevoiașe.

Au fost sesizate Procuraturile Teritoriale

Curtea de Conturi a trimis constatările consiliilor raionale vizate, cerând revizuirea listei beneficiarilor de locuinţe sociale, dar și la Procuratura Generală. La rândul său, PG le-a remis procuraturilor teritoriale pentru a examina pretinsele ilegalităţi. Igor Vieru, juristul Unităţii de Implementare a Proiectului de construcţie a locuinţelor sociale, susţine că după finalizarea proiectului, a fost responsabilitatea consiliilor raionale să repartizeze apartamentele în mod corect. El recunoaște că Regulamentul, care a fost elaborat de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcţiilor, a avut unele lacune și că într-adevăr, comisiile din cadrul consiliilor raionale nu au cum să facă o monitorizare corectă a veniturilor beneficiarilor atât timp cât nu au acces la bazele de date. Juristul mai precizează că pentru a remedia situaţia, acum se lucrează la completarea și îmbunătăţirea documentului. „Dacă organele de control au acest instrument ușor de a verifica prin toate bazele, Consiliul raional nu are așa competenţe”, susţine juristul.

Igor Vieru adaugă că după aceste situaţii raportate de auditori, potenţialul beneficiar de locuinţe sociale ar trebui să completeze și o declaraţie pe propria răspundere prin care dă asigurări că informaţia prezentată în dosar este veridică.

Locuinţe sociale au fost construite la Glodeni, Rezina, Cantemir, Cimișlia, Cahul, Călărași, Briceni, Sângerei, Hâncești, Soroca, Nisporeni, Leova, Fălești și Ialoveni. În prezent, beneficiarii plătesc pentru folosirea acestor apartamente sume modice, în funcţie de suprafaţa locuinţei. Banii acumulaţi se duc pentru rambursarea împrumutului european.

Aceste locuinţe se oferă în baza unui contract de locaţiune, care este încheiat pe o perioadă de 5 ani. Dacă beneficiarul își îmbunătăţește între timp situaţia financiară sau intră în posesia unui bun imobil, el anunţă autoritatea locală pentru o eventuală eliberare a locuinţei sociale.

***

Cartea Neagră a risipei banilor publici în Republica Moldova este un proiect implementat de Biroul pentru România și Republica Moldova al Fudației Friedrich Naumann, în parteneriat cu Asociația Presei Independente. Cea de-a treia ediție include cazuri de la diferite niveluri ale administrației publice din Republica Moldova și din diferite regiuni ale țării. În total, în cele 70 de pagini, vei descoperi investigații jurnalistice independente care se referă la instalarea centralelor de biomasă în instituții publice, angajări fictive în instituții de stat, repartizarea neconformă a locuințelor sociale și alte subiecte de interes public. 

Cu sprijinul și acceptul Asociației Presei Independente, AGORA ți-o oferă în dar. Toți cititorii AGORA, care s-au abonat la newsletterul „Porția de știri” vor primi absolut gratuit CARTEA NEAGRĂ, versiunea PDF. Procedura pentru ca s-o primești și tu este extrem de simplă: imediat ce îți faci cont pe site (agora.md/login) primești un mail de confirmare, care va conține și PDF-ul. Mai mult, celor care devin membri abonați AGORA le expediem cartea în format hard copy acasă. 

Ilinca FIODOROV, AGORA