Astăzi, creștinii ortodocși de rit vechi sărbătoresc Boboteaza, iar această zi este una plină de semnificaţii. Este ziua în care sunt sfințite apele. Boboteaza sau Botezul Domnului face parte din seria celor 12 sărbători creştine importante şi reamintește faptele petrecute la apa Iordanului.
Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin. Sărbătoare începe însă cu o zi înainte. Ajunul Bobotezei este zi de post, iar preoții merg la casele credincioșilor pentru a le sfinți. Tot în Ajun se sfințesc apele. Preoții țin o slujbă în acest sens, însă agheasmă mare este primită de credincioși abia a doua zi după slujbă.
Tradiția spune că apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată. Însă această apă sfințită nu poate fi folosită oricum. Aceasta se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, iar în restul anului se folosește doar la stropit prin casă pentru purificare sau pentru udatul florilor.
La Bobotează preotul se duce la o apă în care aruncă o cruce. Apoi mai mulţi bărbaţi curajoși înoată să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul. Tradiția mai spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi pun o rămurică de busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an.
Din bătrâni se crede că în această zi, dacă pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.
