În cadrul întâlnirii de suflet, de săptămâna trecută, ce a avut loc la Biblioteca „Basarabia” din Soroca, am discutat cu profesoarele Elena Năstăsoiu, din Buzău, și Elena Doboș, din Tulcea, venite să aducă o donație de carte, a câta la număr, pentru soroceni. Firul discuției noastre a continuat cu semnificația Unirii de la 1918, dar mai ales despre acțiunile ce se impun astăzi pentru a aduce împreună un popor cu o istorie și tradiție comună.
Într-o lume marcată de schimbări politice și sociale, trecutul istoric al României și al Basarabiei reprezintă un teren fertil pentru dezbateri și reflecții asupra identității naționale și a legăturilor dintre comunități. Un moment definitoriu în această poveste este Unirea Basarabiei cu România din 1918, un act emblematic care a marcat nu doar hărțuirea granițelor, ci și aducerea împreună a unor comunități cu istorii și tradiții comune.
„Unirea Basarabiei cu România, care s-a petrecut în 1918, în mod evident este un reper în ceea ce înseamnă demersurile pe care noi, cei de astăzi, avem datoria morală, dar și practică să facem. În fapt, pentru românii din România, unirea Basarabiei sau reunificarea sfântă a Basarabiei cu România este privită și pro și contra. Foarte mulți români, din nefericire, sunt dezinformați față de ceea ce se întâmplă aici. În Basarabia să nu uităm, a avut loc un amplu proces de rusificare împotriva voinței fraților noștri de aici. Și mai ales că și noi cei din România, purtăm o vină a faptului că nu am susținut îndeajuns de mult pe frații din Basarabia. România este integrată Uniunii Europene, iar România are această datorie de a trage semnale de alarmă și de a trage clopotele în instituțiile Uniunii Europene față de ceea ce înseamnă autentic și natural ca Basarabia să fie parte a Uniunii Europene. Aș avea un prim pas extrem de important este al celor care ne reprezintă în instituțiile Uniunii Europene, de aceea este nevoie de o inserție de oameni patrioți în instituțiile Uniunii Europene care să semnaleze ceea ce înseamnă cu adevărat Basarabia pentru România. Un prim pas foarte important este de a vorbi celor din Parlamentul European că Basarabia este România și autentic, natural, Basarabia trebuie să fie, Republica Moldova trebuie să fie parte a Uniunii Europene. Pe de altă parte, este nevoie de oameni de curaj care în Parlamentul României să vină cu un proiect care să susțină acest demers patriotic și istoric și moral al unirii Basarabiei cu România. Pe de altă parte, o serie de proiecte care să faciliteze conexiunile dintre românii de dincolo și de dincoace de Prut, arătându-le copiilor noștri că de fapt, noi cu toții suntem același popor și vorbitorii aceleași limbi purtătorii aceleași tradiții și aceleași istorii. Ca urmare, informându-ne unii pe alții și pe de altă parte cerând cu argument factorilor decizionali, naționali și europeni, da, aceștia sunt pași concreți în ceea ce înseamnă unirea Basarabiei cu România”, a menționat Elena Năstăsoiu, profesoară de istorie la Colegiul Național Bogdan Petriceicu Hașdeu, Buzău.
Impactul Unirii din 1918 continuă să se resimtă în diverse aspecte ale vieții sociale, economice și culturale, reprezentând un punct de reper esențial în evoluția istorică și identitară a acestor teritorii.
„Așa cum spunea și colega mea, doamnă profesor de istorie, Elena Năstăsoiu, e foarte important ca în Parlamentul European să avem oameni, oameni demni și plini de curaj, oameni care cunosc foarte bine istoria acestui popor numit România. Pentru că România a existat din totdeauna și există faptic România Mare. Firește că istoria și timpurile mai puțin vremelnice au dus la existența României și a Republicii Moldova. Asta însă nu ne împiedică să punem pe masa Parlamentului European documentele istorice, să recunoaștem cu toții adevărul într-o trăire și o simțire să spunem Basarabia e România”, a mai adăugat Elena Doboș, profesoară de limba și literatura română din Tulcea.
