In mod obișnuit, o apă de calitate este incoloră, nu are miros, sau gust. În realitate, reieșind din rezultatele investigațiilor fizico – chimice și microbiologice, lucrurile se prezintă altfel: contaminările cu nitrați, pesticide, amoniac și multe alte substanțe nocive, pot afecta culoarea apei, să-i confere și gust sau miros, iar mai nou și miros de kerosen, utilizat de avioane.
Foto: Fântână abandonată
Se întâmplă în satul Lunga, din raionul Florești, in care fântânile sunt pline de kerosen. În perioada sovietică, aici a activat un aeroport militar, unde de-a lungul anilor, potrivit specialiștilor, o cantitate de peste 500 de tone de acest combustibil, din neatenție sau poate și intenționat, pentru a falsifica în registre orele de zbor de antrenament a aeronavelor, sa scurs în sol, poluând apele freatice.
Kerosenul, o alternativă a energiei la încălzirea locuinței
Așa cum apa și kerosenul sunt două lichide care nu se pot combina, pentru a forma un amestec omogen, divizat în doua straturi, kerosenul fiind puțin mai ușor, a ajuns din abundență și în fântânile satului Lunga, din care localnicii, s-au obișnuit să scoată în loc de apă potabilă, kerosen cu care, pe timp de iarnă, își încălzesc locuințele. Liuba Țopa: „Foarte convenabil cu acest combustibil. Pe timp de iarnă, nu aveam probleme la aprins focul în sobe, sunt oameni care au și mici cazane pe acest combustibil. Au fost ani când kerosenul se scotea cu căldarea din fântână, cum ai și scoate apa”. Oleg Teleba: „Sunt consăteni care au stocat în canistre și în butoaie de fier, tone de acest combustibil, iar eu, din fântâna de lângă casă, am făcut o rezervă de peste 500 de litri. Acum e mai problematic de scos kerosen din fântână, pentru că și rezervele din subteran sunt în continuă scădere. ” Este și meritul Agenției Cehe pentru Dezvoltare care, în anul 2013, a lansat un proiect de remediere a efectelor negative ale poluării apelor subterane cu kerosen. S-au construit 3 stații de sanare și alte 10 sonde. Până acum, s-au extras din subteran doar puțin peste 50 de tone de kerosen. Specialiștii susțin ca procesul de depoluare a apelor subterane s-a dovedit a fi mai lent decât s-a prognozat la etapa derulării proiectului de reciclare:
Foto: Stație de sanare
Aurelia Donos, hidrolog principal, în cadrul IS Expediția Hidro-Geologică: „De curând, vom mai lansa un nou proiect de forare a sondelor de explorare a kerosenului din apele subterane și pe teritoriul fostului aeroport militar, de la care așteptăm un efect mai mare în cadrul acestui proces. ”
Fântâni abandonate în paragină și fântâni-simbol
Foto: Fântâni simbol
Din cauza poluării excesive a fântânilor de mină cu kerosen, apa potabilă, pentru localnicii din satul Lunga , a constituit un produs de lux. Se alimentau de la fântânile situate la depărtare de casele lor, și abia în anul 2014, li s-a oferit șansa mult așteptată, de a avea apă potabila la robinet de la un sistem de apeduct cu o lungime de 13,4 km, pentru care Primăria, a contractat un împrumut de 210.000 de euro, de la BERD. Scoase din uz, zeci de fântâni de mină au ajuns acum în paragină și uitare. Așa cum nu va mai fi posibil de a le da o nouă viață, din cauza mirosului de combustibil care va persista în permanență, doua din aceste surse de apă, care au ajuns intr-un stadiu avansat de ruinare și prezentau pericol public, primăria a decis să le conservele, transformându-le în monumente – simbol. La prima fântână, pe colacul reabilitat, s-a montat un panou cu Imnul și Stema localității, iar pe cel de-al doilea, situat în curtea gimnaziului, s-a instalat un măr gigantic, realizat la inițiativa primarului Galina Burduja, care a explicat decizia luată prin faptul că, pe vremuri, satul Lunga, era înconjurat de livezi de mere, din care acum puține ce au mai rămas.
Text și imagini: Pavel SAVCA
