Ana Guțu cu o carieră de peste 30 de ani în domeniul asistenței medicale, vorbește cu dragoste și mândrie despre profesia sa: ” Noi, asistenții medicali, facem lucruri mici, dar mărețe. Stăm la căpătâiul pacientului, îi ascultăm păsurile, știm câți copii au, ce școli au absolvit, care e culoarea preferată a nepoțicăi de 15 ani, câți invitați au avut la nuntă, care e restaurantul preferat. Dar și câte scaune diareice a avut azi, dacă mâncarea servită a fost bună, dacă durerea a mai cedat. Poți spune că putem fi înlocuiți? Nu cred. ”
Cu prilejul Zilei Profesionale redacția ”Observatorului de Nord” i-a solicitat un interviu, în care am dorit să aflăm mai mult despre parcursul profesional, relațiile cu pacienții, reformele din sistemul medical.
Vă rugăm să ne povestiți cum ați ajuns să fiți asistentă medicală și de câți ani lucrați la Spitalul Raional Soroca ?
M-am născut în satul Bulbocii Noi, raionul Soroca, într-o familie de oameni simpli. Am absolvit Colegiul de Medicină din orașul Bălți, în anul 1990, la specialitatea asistentă medicală cu profil de copii. Am fost repartizată pentru a începe activitatea la Spitalul Raional Central Soroca la Policlinica de Copii, în funcție de asistenta medicală de sector, unde am activat pe perioada a 10 ani.
Ulterior, în anul 2000 am primit propunerea de a-mi schimba funcția de la asistentă medicală de Policlinică, la funcția de asistentă medicală principală de Spitalul Raional, fiind o funcție cu o responsabilitate deosebită, care la început m-a derutat un pic și mi-a trezit anumite incertitudini. Dar, având susținerea colegilor cu experiență am reușit să depășesc propriile limite și frici. Una din colegele care m-a marcat și m-a îndrumat pe parcursul acestui “drum” a fost doamna Valentina Șelac, căreia îi sunt foarte mult recunoscătoare.
Ce a fost cel mai greu pe parcursul activității dvoastră ?
Un epizod aparte a fost PANDEMIA. Acum 4 ani, împreună cu alţi colegi am fost confirmaţi cu COVID-19 şi internaţi în secţia în care am fost şi în calitate de pacienţi, şi în calitate de personal medical, care ne autodeserveam. Începuse o perioadă grea, atât moral cât şi fizic. O dată cu lăsarea nopţii, frica începea să rătăcească prin sufletele noastre. Seara, după vizita prin saloane, ne uram ,,noapte bună”, și dimineața cu lacrimi de bucurie ne salutam și mulțumeam Bunului Dumnezeu că am trăit încă o zi cu toți împreună, fără pierderi…În holul secției am improvizat un iconostas, unde toate ne rugam să ieșim cu bine din suferințele ,,COVID-lui”. Am trecut toate “etapele suferinţei”- de la negare până la acceptare. Însă, am rămas cu toţii puternici pentru că ştiam…acasă ne aştepta familia.
Cum sunt pacienții din ziua de azi, consideri că sunt mai răbdători, mai înțelegători, sau dimpotrivă ?
Pacienții sunt diferiți, însă în ultimii ani, mulți asistenți medicali observă o diversitate de reacții din partea pacienților. Unii pacienți acum sunt mai bine informați datorită accesului la informații online, în timp ce alții sunt mai exigenți. Mai rar, dar avem și din cei mai puțin înțelegători, dar noi ne dăm seama că acest comportament e din cauza stresului și a bolii. Ne străduim să facem față și să fim atenți cu toți.
Care sunt cele mai mari provocări în activitatea de zi cu zi ?
Provocări întâlnim zilnic. Imaginează-ți că vii la muncă și nu știi ce îți este pregătit, ce te așteaptă. Poate de asta e și așa frumoasă meseria asta, nu te plictisești niciodată. Provocările sunt profesionale, legate de îngrijirea pacientului, lucru în echipă, detaliile legate de management dacă ești asistentă medicală principală pe spital sau superioară în secție și personale – legate de familie, viața personală, nopți pierdute, stres, angajament.
Dar cea mai mare provocare este lupta cu moartea. De fapt provocarea constă în a reuși să rămâi detașat, detașat de ceea ce te poate afecta. E greu, e nevoie de timp, rutină, exercițiu. Cine spune că s-a obișnuit cu pierderea pacienților se amăgesc singuri. De aceea, cea mai mare reușită vis a vis de moarte, este când o înfrângi. Și noi câștigăm des lupta cu ea!
Ce credeți despre reformele recente din sistemul de sănătate?
Le calific drept bune. Doar în anul 2023, Ministerului Sănătății, a investit aproximativ 40 de milioane de lei în modernizarea infrastructurii Spitalului Raional Soroca și în dotarea sa cu echipamente moderne.
Recent a fost deschisă secția de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), după o reparație capitală de amploare, inclusiv la punerea în funcțiune a unui tomograf computerizat de ultimă generație.Secția ATI activează pe 12 paturi și va acorda asistență medicală tuturor pacienților în stare critică, politraumatizați, cu patologii cardiovasculare, cum ar fi infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Spitalul Raional Soroca fiind unul dintre cele 11 centre primare AVC, secția va prelua inclusiv pacienții care au suferit accident vascular cerebral din raionul Drochia. Totodată, în cadrul laboratorului modernizat se vor efectua toate analizele de urgență necesare 24/24.
Totodată, Spitalul Raional Soroca a fost dotat cu un tomograf computerizat de ultimă generație, cu capacitatea de 64 de slice, care va ajuta medicii să stabilească rapid și cu precizie înaltă diagnosticul, în cazul pacienților cu accident vascular cerebral. În același timp, aparatul va fi utilizat și pentru alte urgențe medicale, cum ar fi: traumatisme, hemoragii interne, maladii cardiovasculare, oncologice, respiratorii, reducând considerabil rândul de așteptare pentru asemenea investigații și oferind pacienților, în stare critică, acces la metode performante de diagnostic, aproape de locul de trai.
Ce sfaturi ați oferi unor absolvenți care își dorește să urmeze o carieră în asistență medicală?
Mereu sunt bine veniți alături de noi. Avem nevoie de forțe proaspete.În ultimii ani, am lucrat îndeaproape cu studenții de la colegii, cu tinerii colegi, și vreau sa va spun ca sunt frumoși, deștepți și au capacitatea și dorința de a absorbi, a acumula tot ce e mai bun. Iar noi suntem deschiși să-i călăuzim sã învețe tainele meseriei de asistent medical.
