Protecţia mediului înconjurător stipulată în Legea nr. 1515-XII din 16.06.1993 constituie o prioritate naţională, care vizează în mod direct condiţiile de viaţă şi sănătate ale populaţiei, realizarea intereselor economice şi social-umane, precum şi capacităţile de dezvoltare durabilă a societăţii pe viitor.
Totodată, prezenta lege are drept scop protecţia solului şi subsolului, apelor şi aerului atmosferic de poluare chimică, fizică şi biologică, de alte acţiuni care dereglează echilibrul ecologic.Conform art. 62 al legii sus-numite, este interzisă şi se sancţionează prin lege arderea miriştilor, a învelişului vegetal uscat al perdelelor forestiere de protecţie al câmpurilor, de pe marginile drumurilor, arderea deşeurilor nocive în afara perimetrelor admise şi special amenajate.
Organele de mediu execută controlul de stat asupra respectării legilor şi altor acte normative de către persoanele juridice şi fizice în problemele protecţiei mediului şi folosirii resurselor naturale, atragerea lor la răspundere penală sau contravenţională, în dependenţă de pericolul social, impunerea recuperării pagubei cauzate mediului din contul persoanelor fizice şi juridice care au admis — chiar şi inconştient sau din neglijenţă — dauna.
Efectuând o analiză la compartimentul degradării terenurilor şi arderi resturilor vegetale s-a constatat că unii agenţi economici practică arderea miriştilor sau resturilor vegetale în urma recoltării culturilor agricole, iar persoanele fizice, făcând curăţenie în gospodărie sau în alte locuri publice, ard resturile vegetale, astfel poluând aerul atmosferic şi lăsând localitățile într-un strat de fum.
Reamintim că este interzisă arderea oricăror deşeuri, inclusiv a celor de origine vegetală, deoarece se produce poluarea aerului prin emisia monoxidului de carbon şi altor substanţe dăunătoare care prezintă un pericol pentru sănătate şi mediu, sărăceşte solul în materie organică, râmele şi alte vieţuitoare din microfauna solului sunt distruse, se evaporă apa din stratul superficial al solului şi prin crăpăturile rezultate se pierde şi apa din adâncime.
Încă o dată aducem la cunoştinţa cetăţenilor şi persoanelor juridice:
conform Codului contravenţional (CC) al R. Moldova, art. 115 alin. (3), arderea în câmp deschis a resturilor vegetale de orice provenienţă se sancţionează cu amendă de la 60 la 90 de unităţi convenţionale (u.c.) (3000-4500 lei) aplicată persoanei fizice şi cu amendă de la 240 la 300 de u. c. (12000-15000 lei) aplicată persoanei juridice. Conform art. 154 alin. (1) CC, nerespectarea modului stabilit de colectare, păstrare, transport, depozitare, ardere, neutralizare şi evacuare, inclusiv în obiectivele acvatice, în subsol etc., a deşeurilor industriale, de construcţie, menajere şi de altă natură se sancţionează cu amendă de la 12 la 24 de u. c. (600-1200 lei) aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 120 la 180 de u. c. (6000-9000 lei) aplicată persoanei juridice.
Apare fireasca întrebare: ce şi cum ar trebui făcut? Răspunsul ni l-au dat demult înaintaşii noştri, gospodarii de altă dată ai satelor, care strângeau frunzele uscate, le clădeau într-o platformă, aşezată pe o latură a grădinii, adăugau resturi vegetale, inclusiv gunoiul păsărilor şi al animalelor, şi când terminau puneau deasupra un strat de pământ de 20 centimetri, lăsând totul un an, poate şi mai mult, pentru a se produce transformările biochimice necesare, care să transforme această masă într-un îngrăşământ organic pentru terenurile cultivate, ieftin şi, mai ales, ecologic, el nepoluând solul şi apa freatică, precum îngrăşămintele chimice administrate în cantităţi mari.
Procurarea fertilizanţilor minerali necesită cheltuieli mari, de aceea trebuie să folosim resursele pe care ni le pune la dispoziţie natura.
În pofida faptului că gunoiul de grajd şi frunzele se acumulează în cantităţi mari în gospodăriile ţărăneşti, lângă casele acestora, îngrăşămintele organice se utilizează în cantităţi insuficiente, din care cauză fertilitatea solurilor scade considerabil. Odată arse, frunzele nu mai sunt bune la nimic, deşi ar putea servi ca fertilizator pentru câmpuri.
Valentina Rusu
șefa Inspecției Ecologice Soroca
