O nouă lege privind protecția animalelor a fost adoptată în prima lectură la 26 decembrie 2024. Legea propune crearea unui sistem de înregistrare a animalelor de companie, care va ajuta autoritățile să controleze mai bine populația acestora și să reducă abandonul. Deputații din Fracțiunea Partidul Acțiune și Solidaritate subliniază că noul cadru va sprijini construirea adăposturilor decente și va stimula campaniile de educare a cetățenilor în privința tratamentului uman al animalelor.
„Acest proiect de lege va preveni abandonarea necontrolată a animalelor, reducând numărul animalelor fără de stăpân. De asemenea, acest cadru legislativ va stimula crearea de noi adăposturi decente și va impulsiona toate părțile interesate să organizeze campanii de informare privind tratarea umană și responsabilă a animalelor, dar și adopția acestora. Timp de 30 de ani, nici o guvernare nici măcar nu a intenționat să adopte o lege privind protecția animalelor. Astăzi, guvernarea noastră vrea să facă acest lucru, să avem un cadru legal și în sfârșit să punem capăt problemelor legate de animalele cu și fără stăpân”, a subliniat Iulia Dascălu, deputată PAS.”
Problema câinilor maidanezi este una care persistă de ani de zile în Republica Moldova, iar municipiul Soroca nu face excepție. Între inițiativele autorităților locale de a rezolva această problemă s-a numărat construcția unui adăpost temporar pentru câinii fără stăpân, o promisiune făcută public în 2021. Cu toate acestea, în pofida fondurilor alocate inițial, proiectul nu doar că a stagnat, dar a fost și intens criticat de activiști și cetățeni.
Deși nu se cunoaște cu aproximație, câți câini fără stăpân sunt în Soroca, aceștia pot fi văzuți pe străzile orașului, în parcuri, lângă piețe sau în alte zone publice. Situația generează atât preocupări legate de siguranța publică, cât și de bunăstarea animalelor.
Conform Agenției pentru Sănătate Publică, în municipiul Soroca, între anii 2016 și 2023, 839 de persoane au fost mușcate de animale, inclusiv sălbatice. Aceste incidente subliniază necesitatea unor măsuri eficiente pentru gestionarea câinilor fără stăpân. Mușcăturile de câini pot cauza nu doar traume fizice, dar și emoționale, mai ales în rândul copiilor, și pot duce la riscuri suplimentare de sănătate, precum rabia sau alte infecții.
Astfel, la 6 mai 2021, Primăria municipiului Soroca anunța demararea construcției unui Centru de plasament temporar pentru câinii fără stăpân. Potrivit comunicatului oficial, proiectul avea alocate circa 150.000 lei din bugetul primăriei, iar lucrările urmau să fie realizate pe teritoriul fostei gunoiști municipale. La acel moment, autoritățile locale declarau că soluția reprezintă „pași concreți” în rezolvarea problemei maidanezilor.
„Am creat un drum special pentru a putea transporta materialele și deșeurile existente, deoarece aici era o veche groapă de gunoi. Solul era foarte moale, așa că am îndepărtat pământul până am ajuns la stratul solid, pe care am depozitat materialele de construcție. Gardul folosit provine de la Stadionul Central al Municipiului Soroca și era deteriorat. […] Au fost construite 32 de locuri speciale pentru maidanezi, iar aceste lucrări nu au fost incluse în deviz. Toate elementele au fost tăiate, sudate, reparate și instalate, folosind materialele primite de la primărie”, a explicat anterior Anatol Braniște, inginer la DGLC Soroca, pentru Observatorul de Nord.
Doar că Centrul de plasament pentru maidanezi nu a funcționat nici măcar o zi! La aproape patru ani de la amenajarea zonei de plasament a maidanezilor, adăpostul se află într-o stare critică, iar aspectul său pare să indice abandonul.
„Un proiect serios pentru un adăpost ar necesita cel puțin 5-6 milioane de lei. Este inuman să plasezi câinii în cuști de 1,5 metri pătrați, fără acces la lumină sau apă. În plus, lipsa unui cabinet veterinar și a unui plan clar de gestionare face ca acest proiect să fie doar o schemă populistă”, consideră activista Irina Chiriac.
La rândul ei, Lilia Pilipețchi, Primarul Municipiului, afirmă că un azil modern ar necesita o investiție de până la 20 de milioane de lei, sumă care ar acoperi cerințele stricte legate de amenajarea unor săli de sterilizare, zone de carantină pentru animalele bolnave și alte standarde obligatorii pentru prevenirea riscurilor sanitare. „Fără aceste facilități, riscăm să transformăm adăpostul într-un focar de infecție”, explică Pilipețchi.
În condițiile unui buget local limitat, autoritățile încearcă să atragă donatori și să implice oamenii de afaceri, dar mulți refuză să contribuie, considerând că alocarea resurselor pentru maidanezi nu este o prioritate. „Când aud unde ar merge banii, refuză să se implice”, susține primara.
În prezent, soluția pare să fie identificarea unor surse externe de finanțare, inclusiv aplicarea pentru proiecte internaționale care să susțină acest obiectiv pe termen lung. „Așteptăm să găsim o posibilitate de finanțare din exterior pentru a putea face progrese reale”, a mai adăugat Lilia Pilipețchi.
Într-un vox, realizat 3 săptămâni în urmă, o soroceană, ne-a spus: „Părerea mea este că trebuie găsită o soluție pentru câinii vagabonzi. La noi, în cartierul din dealul Sorocii, situația este foarte gravă. Sunt copii care merg zilnic pe acolo, iar noi, părinții, ne temem pentru siguranța lor. Este nevoie de un azil pentru animale, altfel problema nu se va rezolva”.
Ne-am adresat și la consilierii municipali din Soroca pentru a afla opinia lor.
„În primul rând, vreau să spun că, atunci când s-a început crearea adăpostului, nimeni nu și-ar fi putut imagina câte probleme vor apărea. Una e să găsești un loc pentru el, iar alta e să-l amenajezi și, mai departe, să-l întreții. În plus, e nevoie de minimum două persoane care să lucreze acolo, ceea ce înseamnă și crearea a două locuri de muncă. Sper că va exista un proiect prin care să putem continua această inițiativă. Întreținerea unui adăpost pentru animale este extrem de costisitoare: hrană, medicamente pentru animale și, pe lângă acestea, este nevoie să fie îmbunătățit constant. În opinia mea, singura soluție este să scriem proiecte și să participăm la diverse inițiative, voi încerca să mă ocup personal. Poate Dumnezeu ne va ajuta să câștigăm un astfel de proiect. Momentan, altă soluție nu văd”, a declarat consiliera Ecaterina Kazmirciuc.
„Banii alocați 150.000 de lei au fost aruncați în vânt, ceea ce s-a încercat a numi „azil” e doar un titlu, acolo nu este nimic valoros, decât materiale uzate preluate de la obiectele de infrastructură vechi din municipalitate”, menționat consiliera Diana Tanas.
