Acum mai bine de un secol la Soroca a fost construit teatrul „Mainfeld”, care mai târziu, în perioada românească a devenit teatrul cu cinematograf „Pallas”. Acesta se afla la intersecția străzilor de atunci Ion Gheorghe Duca și Regina Maria din orașul Soroca, astăzi Mihai Eminescu și Alexandru cel Bun. Aici sorocenii puteau merge la film de două ori pe săptămână.
Despre existența în prima jumătate a secolului XX a unui cinematograf în orașul Soroca sunt mai multe mărturii. Despre aceasta se scria în anuarul României pentru comerț industrie, meserii si agricultură din 1928, în amintirile fostului prefect, Dimitrie Iov, dar și într-un articol din ziarul “Cultura Poporului”, de la 6 martie 1927. “Societatea se mândreşte cu un cinematograf propriu în centrul oraşului, dând publicului de azi frumoase filme de cinematograf. În sala sa mare se ţin frumoase conferinţe, fiind un fel de universitate populară, pe lângă aceasta şi protejând dezvoltarea artistică şi muzicală. Aici se dau cele mai frumoase matinee artistice. Soroca e un centru, unde se găsesc valoroase talente muzicale”, se menționează în articol.
S-au păstrat și unele fotografii ale teatrului cu cinematograf din Soroca, dar clădirea a fost distrusă pe timpul celui de Al Doilea Război Mondial. În fondurile Arhivei Naționale a Republicii Moldova se găsesc documente din acea perioadă, printre care și raportul Serviciului Special de Informaţii trimis Preşedintelui Consiliului de Miniştri al României, care descrie distrugerile făcute de trupele sovietice în timp ce se retrăgeau din județul Soroca. Printre edificiile șterse de pe fața pământului, prin dinamitare sau incendiere, a fost și cinematograful oraşului.
În locul clădirii distruse, în perioada sovietică, a fost construit cinematograful de vară. Mai târziu, acesta a fost demolat, pentru a se face loc altei clădiri, mai ales că în 1962, în preajma fostei piețe agricole din Soroca, fusese construit cinematograful “Moldova”. Arhitectul noului cinematograf era Valentin Voiţehovschi, care a crescut și copilărit la Soroca. Acesta a proiectat mai multe edificii, inclusiv în județul Soroca. Se consideră că proiectul cinematografului din Soroca a fost inspirat de cetatea italiană Caprarola.
Edificiul este inclus în Registrul Monumentelor ocrotite de stat, ce-i drept doar formal, la categoria monumente arhitecturale de importanță locală. Mulți soroceni își amintesc cu nostalgie de cinematograful sorocean, de filmele vizionate aici, înghețata și alte bunătăți din cafeneaua de la etajul doi, care păreau mai gustoase decât în alte părți.
“Prima vizită la cinematograful “Dacia”, care atunci era „Sovetskaia Moldavia”, a fost prin anii 1968-1969, când am venit pentru prima dată la Soroca. Eram elev la școala numărul 1, care era vis-a-vis de parcul central, și aici rulau filme aproape în toată ziua, cu excepția, pare-se, a zilei de luni. Erau programe de dimineață pentru copii, undeva începeau pe la 11, și seara târziu era pentru maturi, care se terminau undeva pe la 23:30. Au apărut la cinematograful din Soroca și filme străine, dar iarăși se făcea un fel de politică, ne-au adus filme franceze. Țin minte că au adus filmul “Domnișoarele din Rocherfort”, era un musical francez, dar fiindcă era din Franța, am venit cu toată clasa, mai ales că ne-au convins fetele că e un film bun. Am răbdat noi, băieții, până la jumătate de film, apoi am plecat, în schimb băieților din alte clase le-am spus că este un film foarte bun și se merită să-l vadă”, își amintește profesorul Sergiu Gânga.
Cu toate că redeschiderea cinematografului, redenumit în anii de independență “Dacia”, s-a regăsit anterior printre promisiunile unor candidați în campaniile electorale, subiectul era uitat după alegeri. Sorocenii însă nu uitau și nu uită, mai ales că au amintiri frumoase legate de acest cinematograf.
“Cinematograful din Soroca face parte din istoria tinereții noastre și, probabil, sunt de acord cu mine toți sorocenii, pentru că eu, de exemplu, în anii ’70 — 80, când am apucat acel cinematograf, am vizionat foarte multe filme. Doar la cinematograf puteai să privești filme străine, americane, indiene sau franceze. Erau și unele filme politizate, care reprezentau o epocă în care au crescut multe generații, dar vreau să spun că totuși erau și filme care avea caracter educativ. Era sala Verde, sala Roșie și sala pentru copii, în hol răsuna muzică între filme, erau amintiri foarte frumoase”, spune Grigore Bucataru, șeful Secției Cultură și Turism Soroca.
Unii mai țin bine minte filmele vizionate pe marele ecran al cinematografului sorocean, chiar dacă de atunci au trecut multe decenii. Sunt și soroceni care și-au întâlnit la film persoana iubită, cu care mai apoi au întemeiat familii. Cinematograful sorocean nu era doar o sală de spectacole destinată proiectării filmelor. Aici era centrul evenimentelor locale, în fața lui treceau paradele sovietice, pe pragul cinematografului cânta fanfara, în preajmă era amenajat bradul de revelion, iar sala găzduia adesea tot felul de întruniri și reuniuni.
După proclamarea independenței, soarta cinematografului era incertă, iar la începutul anilor 2000 a fost transmis în proprietate publică a Consiliului Județean Soroca, fiind în gestiunea Direcţiei Tineret şi Sport. Aici urma să activeze Centrul judeţean de tineret şi sport, fiind investite sute de mii de lei în reparația clădirii.
“Consiliul Județean a luat decizia să facem reparație și să cumpărăm tot ce trebuie pentru a amenaja un centru sportiv. Dar s-a terminat județul și s-au terminat toate lucrările de la cinematograf”, regretă Efim Agachi, ex-președinte al Consiliului Județean Soroca.
După reforma teritorial-administrativă din 2003, cinematograful a fost transmis Consiliului Raional Soroca. La ședința din 26 februarie 2004, consilierii raionali au decis să continue reprofilarea cinematografului “Dacia” într-un Centru de odihnă sportivă pentru tineret.
“După reforma administrativă, cinematograful a revenit la Consiliul Raional Soroca. Fostul președinte al raionului Soroca, regretatul Anatolie Prisacari, a încercat să evalueze starea, să-i restabilească funcția de cinematograf. Specialiștii de la Consiliul Raional au calculat și au ajuns la concluzia că autoritățile raionale nu au surse și posibilități financiare să facă această reparație, iar cea mai mare problemă era că una dintre grinzile de beton de la acoperiș, din una dintre săli, nu era conform standardelor, ci mai scurtă decât celelalte. Specialiștii au spus că nu se va permite repunerea în funcțiune a cinematografului, dacă nu se va face o reparație capitală cu schimbarea grinzii”, afirmă Ion Spătaru, ex-secretar al Consiliului Raional Soroca.
În 2004, Consiliul Raional Soroca a decis să vândă fostul cinematograf ca bun neutilizat în procesul de producţie, invocând motivul că privatizarea acestui patrimoniu va pune capăt distrugerii, iar investitorul privat ar putea revitaliza cinematograful. Prin decizia Consiliului Raional Soroca din 10 noiembrie 2005 a fost anunţată licitaţia „cu strigare” privind înstrăinarea unor bunuri imobile, printre care și a cinematografului, cu preţul iniţial de vânzare de 732000 lei. La 31 octombrie 2006, cinematograful a intrat în posesia SRL “Valea Călugărului” din Soroca, iar peste două săptămâni era deja în proprietatea SRL „Șel şi C” din Chișinău, care deținea o rețea de cinematografe în capitală și în alte orașe din republică.
În decizia de comercializare a cinematografului, adoptată de Consiliul Raional Soroca, era menționată obligativitatea păstrării profilului de instituţie cultural-distractivă pentru o perioadă de zece ani. Dar totul a rămas doar pe hârtie. În anul 2017, cinematograful a trecut din posesia SRL „Șel şi C” la SRL “Cinesor”, cu același administrator, Bogdan Șelin. Proprietarul clădirii cinematografului din Soroca ne-a spus că aveau planuri mari atunci când au cumpărat edificiul.
Ulterior cinematograful a fost scos iarăși la licitaţie, cu preţul iniţial de 698 000 lei, dar așa și nu și-a găsit alt stăpân. Cu toate că de 15 ani cinematograful privatizat este lăsat în voia sorții, proprietarul susține că nu a abandonat ideea și că edificiul va reînvia.
“Atunci când a fost procurat, dacă nu greșesc pe la începutul anilor 2000, rețeaua de cinematografe “Patria” se extindea și noi deschideam cinematografe în mai multe orașe din țară — Cahul, Ungheni, Bălți — și plănuiam să fim și la Soroca. Din păcate, după anii 2008-2009, criza economică globală, de care a fost lovită și Republica Moldova, a afectat foarte tare și piața de divertisment din țară. Extinderea nu a mai fost financiar viabilă și cam așa rămâne și până în ziua de azi. Noi nu am vândut altcuiva clădirea, chiar dacă am avut oferte de la oameni care doreau să construiască în locul ei blocuri locative. Suntem foarte optimiști că în viitorul relativ apropiat totuși situația se va normaliza și vom putea deschide un cinematograf cu un centru de divertisment sau de creație”, consideră Bogdan Șelin, administratorul SRL „Cinesor”.
Care va fi soarta clădirii și oare vor reveni curând sorocenii la cinematograf?, rămân deocamdată doar întrebări fără răspuns.