Raionul Soroca stă prost la capitolul zootehnie. Așa arată statistica. Totuși, nu este cazul să se pună cruce pe acest sector. Micile afaceri în domeniul zootehniei ar putea compensa indiferența autorităților, mai ales că există și un interes crescând în acest sens și din partea prietenilor externi ai Republicii Moldova.
Comparativ cu 2018, anul trecut numărul bovinelor în raionul Soroca a scăzut la 85.7%, a porcinelor la 73.8% și doar când e vorba de ovine și caprine constatăm o creștere – 105.1%. Tot din informațiile oficiale, oferite de Direcția Agricultură și Alimentație Soroca, aflăm că cele trei întreprinderi în care mai cresc bovine (în 2018 erau patru), în 2019 adăposteau 192 de vite.
Unul din agenții economici care încearcă să reanimeze zootehnia și să demonstreze că se pot obține și la noi produse ECO este Andrian Dumitraș. Acesta deține o fermă în satul Iorjnița. Aici, numărul animalelor a crescut, timp de un an, de la 22 la 38 de capete, conform acelorași date oficiale.
FERMA DE LA IORJNIȚA
Andrian are 24 de ani și este din satul Rublenița. Fiind susținut de tatăl său, a pornit afacerea cu vreo șase ani în urmă pe locul fostei ferme din preajma satului Iorjnița. A investit în acel edificiu, construit încă în perioada sovietică, transformându-l într-o fermă ecologică. Și-a propus să facă profit din vânzarea laptelui și creșterea vițeilor pentru carne. De asta se ocupă acum. Tot venitul îl reinvestește, pentru a-și dezvolta ferma. A studiat mai întâi la Colegiul Tehnic Agricol din Soroca, apoi și-a continuat studiile la Academia de Studii Economice din Chișinău.
„De mic mi-am dorit să am propria afacere, propria fermă. Am început de la puțin. Ne dedicăm zi de zi, toată familia acestei afaceri. În special, sunt implicat eu și tatăl meu. Avem deja parteneriate cu mai multe companii de procesare a cărnii și laptelui. Aceasta ne motivează, ne oferă mai multă siguranță. La început am cumpărat vițele Holstein, Simmental și Bălțata cu Negru de la o fermă de prăsilă. Am început de la 10 capete și toți banii îi reinvesteam. Preconizăm ca, în următorii cinci ani, să extindem ferma. Vrem să ajungem la 200 de vaci mulgătoare”, ne-a spus Andrian.
Îi plac vacile. Cu cele mai blânde vorbește de parcă l-ar înțelege – Florica, Viorica, Natalia… „Regina” fermei este Vasilisa – o vită „cu stea în frunte”, productivitatea de lapte a căreia este mai mare decât media pe fermă.
De la bun început a conștientizat că interesul pentru zootehnie este în descreștere. Prin urmare, cererea creștea. El a încercat să exploateze nevoia consumatorilor pentru produse naturale. Aceasta l-a motivat. A amenajat un teren agricol pentru furaje, certificat ecologic. Auzise că statul urma să subvenționeze 20% din suma facturii la producția ecologică. Cea mai mare problemă, spune el, a fost și rămâne prețul mic la lapte oferit de procesatori.
„Dacă am compara laptele aflat deja pe raft și apa îmbuteliată – este mare diferența de preț. Dar noi vindem laptele procesatorilor cu 5.5 lei/litrul, plus valoarea de grăsimi – se poate ridica până la 6 lei/litrul. O sticlă de apă costă însă de la 10 lei. Noi cerem Ministerului Agriculturii și conducerii țării să susțină producătorii, să identifice soluții care să motiveze fermierii. De exemplu, subvenționarea per litru, per cap de animal sau per hectar de teren”, susține fermierul.
Hrana pentru animale o produc pe pământul lor, iar aceasta îi ajută să vegheze personal ca întregul circuit să fie unul ecologic, așa cum și-au propus de la bun început. Gunoiul de grajd este folosit ca îngrășământ, așa că totul este bine calculat și nu se pierde nimic.
„Noi producem cereale ecologice. Nu poți să obții producție ECO neavând fermă, așa că am dezvoltat un circuit închis de lucru, iar ceea ce obținem – investim în dezvoltarea afacerii”, susține tânărul antreprenor.
A apelat și la credite, așa cum văzuse la fermieri din țările europene. Doar că în statele unde agricultura e percepută ca domeniu strategic creditele pentru agricultori sunt oferite cu o dobândă medie de 2%. La noi însă, cea mai mică dobândă e de 10%.
„De mic mi-am dorit să am propria afacere, propria fermă. Așa că am decis să înființăm propria noastră fermă. Totul a început de la puțin și ne dedicăm zi de zi cu toată familia acestei afaceri, în special suntem implicați eu cu tatăl meu. Avem deja parteneriate cu mai multe companii de procesare a cărnii, cât și de procesare a laptelui”.
S-AU UNIT ÎNTR-O COOPERATIVĂ
Și pentru că unde-i unul nu-i putere, s-a asociat cu încă șase colegi de breaslă din nordul Republicii Moldova și au creat prima cooperativă de fermieri care practică agricultura ecologică. Andrian Dumitraș a fost ales de colegi administratorul acestei cooperative.
Ideea creării cooperativei a fost realizată prin intermediul proiectului “Dezvoltarea agriculturii ecologice în Republica Moldova” implementat de Reprezentanța din Chișinău a Organizației „People in Need” cu susținerea Agenției pentru Dezvoltare Cehă.
„Cooperativa înseamnă putere. Noi am creat cooperativa cu scopul de a conlucra și a lua împreună hotărâri, pentru a participa la proiecte dedicate cooperativelor, asociațiilor și grupurilor de agricultori. În cooperativă suntem 7 persoane din nordul republicii, la fel certificați ecologic ca și noi, și dispunem de terenuri agricole și ferme. Scopul nostru este să dezvoltăm cooperativa, dar și să ajutăm cu acest utilaj și alți oameni. Vrem să-i motivăm pe cât mai mulți să practice anume acest gen de agricultură. Suntem uniți, iar în cooperativă avem și oameni în vârstă de la care noi, tinerii, avem ce învăța”, susține Andrian Dumitraș.
După ce au studiat experiențele pozitive din alte țări, au decis să nu reinventeze bicicleta, ci să preia și să adapteze tot ce se poate dezvolta și la noi. Așa că întreprinderea lui Andrian face parte și dintr-o asociație de fermieri, în care s-au unit vreo 35 de producători de lapte. Împreună le este mai ușor să ajungă la urechile celor de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Chiar și așa, de cele mai multe ori sunt doar ascultați – nu și auziți.
„În cooperativă suntem 7 persoane din nordul republicii, la fel certificați ecologic ca și noi, și dispunem de terenuri agricole și ferme. Scopul nostru de bază este să dezvoltăm cooperativa, dar și să ajutăm cu acest utilaj și alți oameni. Vrem să-i motivăm pe cât mai mulți să practice anume acest gen de agricultură”.
GRANTURI vs PLANURI
Atât cu întreprinderea individuală, cât și cu cooperativa, a aplicat la mai multe proiecte și a obținut granturi. Cel mai recent este unul susținut de Agenția pentru Dezvoltare Cehă prin intermediul căruia au primit utilaje agricole în valoare de peste 60 mii de euro. Este vorba de un cultivator pentru agricultură ecologică, un composter pentru gunoiul de grajd (care îl fermentează până semințele de buruieni se descompun și nu mai răsar pe câmp – n. a.) și o remorcă pentru distribuirea gunoiului de grajd pe terenul agricol. De aceste utilaje beneficiază toți cei șapte membri ai cooperativei. A beneficiat și de susținerea Centrului pentru Educaţie Antreprenorială şi Asistenţă în Afaceri, dar și de ajutorul altor organizații care susțin tinerii agricultori.
Între timp, tânărul antreprenor își face planuri noi. Proiectele finanțate din exterior îl motivează. „În 2020, vrem să ieșim pe piață cu un produs ecologic al cooperativei noastre. Este vorba de un produs finit – cașcavalul. Deci, punem pe picioare o fabrică de cașcaval”, s-a destăinuit Andrian.
A făcut deja și primele teste. Cașcavalul va fi produs după tehnologie olandeză. Andrian este convins că produsele eco locale de origine animalieră își vor face loc pe piața din Republica Moldova – o piață invadată, în ultimii ani, cu produse de import.
„În 2020, vrem să ieșim pe piață cu un produs ecologic al cooperativei noastre. Suntem în faza de a face un produs finit, cum ar fi cașcavalul, și anume o fabrică de cașcaval”.
