La începutul mileniului trei omenirea se confruntă cu un fenomen ce a luat o amploare nebănuită în urmă cu câţiva ani — consumul de droguri, fenomen care riscă să atingă dimensiunile unei ,,epidemii”. Se consideră că în lume, la ora actuală, sunt peste 200 milioane de consumatori (din care majoritatea au vârste sub 30 de ani), care se regăsesc în cele mai diverse categorii sociale și profesionale.
Drogul reprezintă o problemă socială, generând sărăcie, hoţie, șantaj, corupţie, crimă, terorism. Comitetul de experţi în probleme de toxicomanie din cadrul OMS consider drogarea ca o stare de intoxicaţie periodică sau cronică, dăunătoare individului şi societăţii, generată de consumarea repetată a unui drog natural sau sintetic. Ea se caracterizează prin: dorinţă invincibilă sau o necesitate obligatorie de drogare și de procurare a drogului prin orice mijloace; tendinţă de a mări doza; dependenţă de ordin psihic și uneori fizic faţă de efectele drogului, cu apariţia sindromului de abstinenţă la suprimarea drogării. Consumul de droguri generează: dependenţă fizică — starea adaptativă caracterizată prin apariţia de tulburări fizice intense care se manifestă la reducerea dozelor, la întreruperea completă a administrării sau la amânarea acesteia peste limitele suportabile de către organism; dependenţă psihică — starea în care drogul produce un sentiment de satisfacţie și o impulsiune psihică, care cere administrarea periodică sau continuă a drogului, spre a provoca plăcere sau a evita indispoziţia.
Drogul începe să fie din ce în ce mai prezent în principalele grupuri în care se poate afla adolescentul la această vârstă: anturajul și școala. Este ceea ce determina formarea unui model biopsihosocial, care este dezvoltat de interacțiunea dintre factorii psihologici, de mediu și cei fiziologici. Adesea, atât în mediul școlar și universitar, cat și în anturajele obișnuite, are loc un fenomen de imitație în grup, în care adolescenții, copiindu-și „eroul”, recurg la drog, și în care factorul psihologic este determinant. Orice consumator dovedește, de asemenea, o dorință patologică de a-și face adepți, personalitatea lui fiind neînțeleasă de cei care nu au venit în contact cu drogul. Este cert însă că, sub efectul drogului, adolescenții par a depăși dificultățile și incertitudinile și își găsesc o iluzorie siguranță și identitate…În urma unor studii s-a constatat, de altfel, la consumatorii de droguri, prezența unei stări emoționale necontrolate si demonstrative, în sensul alienării față de cei din jur și al unui slab control al impulsivității. Autocunoașterea și autodefinirea, rezolvarea propriilor probleme este limitată, pe lângă acestea, și de imaturitatea cognitivă a adolescentului.
Astfel, principalii factori de risc ce pot determina consumul de droguri ar putea fi: toate tulburările emoționale, anxietățile, depresiile, însingurările, frustrările și conflictele interpersonale. Faptul ca unii tineri adolescenți consumă droguri arată în continuare că există baraje de netrecut între oameni și generații.
Sfaturi pentru părinți:
- Cultivă o relație bazata pe prietenie și sinceritate cu copilul tău și vei fi ferită de surprize neplăcute.
- Atenție la ceea ce consumă, deoarece unele droguri poartă alte denumiri față de cele reale, administrarea lor producând intoxicații grave, uneori mortale.
- Nu există droguri tari sau droguri slabe și nici droguri bune sau rele.
- Dacă copilul tău va dori să consume droguri, este foarte probabil ca el sa reușească până la urmă. Pe baza „semnelor” enumerate mai sus, depistează în timp util acest lucru!
- Tu ești cea care trebuie să-l informeze încă de timpuriu cu privire la nocivitatea drogurilor.
- Cel mai bun lucru pe care îl poți face ca părinte, este acela de a fi un exemplu. Copiii trebuie să știe de la tine care este pericolul administrării de medicamente, în general, fără recomandarea medicului.
- Nu uita ca alcoolul amplifică efectele drogului.
Damaschin Tamara,
medic pediatru IMSP CS Soroca
