Incinta Colegiului «Mihai Eminescu» din Soroca a găzduit Ședința Mitting-ului Internațional Suedez. Printre participați s-au aflat partenerii de la Vinița (Ucraina), Soroca și Uppsala (Suedia). Colegiul ”Mihai Eminescu” din Soroca este unica instituție de învățământ din Moldova, care a fost selectată pentru colaborare în acest proiect.
…Ședința a fost inaugurată cu discursurile invitaților de onoare: Tatiana Vișniovaia, director al Colegiului; Ali Rashidi, director al Departamentului Internațional ”Folkuniversitetet-Uppsala”; Victor Său, primar al or. Soroca; Stela Zabrian, secretar al CR Soroca; Mihai Mîțu, membrul Consiliului Teritorial pentru determinarea dizabilității și capacității de muncă; Serghei Tatusiak, director al Euroregiunii ”Nistru”. Actuala ședință a Mitting-ului (a doua, prima fiind desfășurată la Vinița), a fost consacrată prezentării Raportului cu privire la implementarea educației incluzive în învățământul din RM și Ucraina. Discursul a fost susținut de Ali Rashidi cu referire la Proiectul ce susține Educația incluzivă, creându-se un sistem care este în relații de colaborare cu șase organizații din diferite țări europene.
Faza incipientă a activităților proiectate în cadrul sistemului include un set de întrebări clasificate pe domenii de activitate în învățământ: Tema 1: Viziunea referitor la orientarea și sprijinul în carieră; Tema 2: Suport și conducere; Test 3: Viziunea privind prevenirea abandonului școlar; Test 4: Un plan de lucru privind prevenirea și orientarea în carieră; Test 5: Organizarea activităților pentru dezvoltarea competențelor de conștientizare și gestionare a carierei; Tema 6: Integrarea suportului de orientare în programul educațional; Tema 7: Dezvoltarea competențelor de management al carierei și învățarea permanentă; Tema 8: Organizarea serviciilor de consiliere în carieră și studii; Tema 9: Distribuirea rolurilor și sarcinilor privind consilierea și sprijinul în carieră; Tema 10: Dezvoltarea personalului în ceea ce privește consilierea și sprijinul pentru carieră și prevenirea abandonului școlar; Tema 11: Colaborarea cu părinții; Tema 12: Colaborarea cu alte școli și organizații externe. Obiectivul primordial al sistemului îl reprezintă prilejul de a lucra asupra graficelor, până la această întâlnire, și de a reliefa punctele forte și slabe ale procesului educațional din unitățile de învățământ. Următorul pas se va axa pe acțiuni concrete, orientate spre o viitoare evoluție, pe de o parte, sau implementarea metodologiei de îmbunătățire, pe de altă parte.
Competențele secolului XXI necesită implementarea unei instruiri care permite elevilor să aplice conținutul cursurilor, să participe activ la învățarea lor și să colaboreze.
Apoi au urmat prezentările de Rapoarte ce cuprind rezultatele aplicării chestionarului, atât în rândul elevilor, cât și a profesorilor: Colegiul ”Mihai Eminescu” din Soroca; Școala Vocațională și Servicii Publice din Vinița; Institutul de Comerț și Economie din Vinița; Universitatea Națională Agrară din Vinița; Universitatea de Medicină ”Pirogov” din Vinița. Chestionarul propus în cadrul proiectului este realizat cu scopul de a urmări modalitățile implementate în direcția prevenirii și combaterii abandonului școlar.
Acest conținut este axat pe 12 itemi/teme, înglobând de la trei până la zece întrebări-situații fiecare. Pentru chestionare a fost format un grup de 10 elevi, fiecare având variantele de răspuns în parte. Totodată, au fost selectați și 10 profesori care profesează în diferite domenii de formare profesională, având o singură opțiune de răspuns. Respectiv punctele forte vizează următoarele ipostaze ale fenomenului educațional: Suport și conducere; Viziunea privind prevenirea abandonului școlar; Integrarea suportului de orientare în programul educațional; Colaborarea cu părinții; Colaborarea cu alte școli și organizații externe. În ceea ce privește sesizarea momentelor slabe, putem accentua unele cum ar fi: Viziunea referitor la orientarea și sprijinul în carieră; Un plan de lucru privind prevenirea și orientarea în carieră; Organizarea serviciilor de consiliere în carieră și studii. În concluzie, procesul de aplicare a chestionarului a finisat cu obținerea unor date cu decalaj semnificativ, în unele situații, dar alteori cu o poziție de egalitate…
Următoarea zi a fost dedicată unui Training produs pentru profesorii din instituție, cu o tematică, de valoare și actuală, despre Educația bazată pe probleme (PBL). Aceasta formează ”umbrela” pentru alte trei aspecte: Educația incluzivă, Educația critică, Educația prin întrebări, considerate drept ”metoda” de îmbunătățire a domeniilor de formare profesională. Școala incluzivă presupune, în primul rând, recunoașterea dreptului fiecărui elev la educație, și apoi înțelegerea diferențelor de adaptare și învățare, specifice fiecărui elev în parte, ca fiind naturale. Cadrele didactice implicate în educația incluzivă pun accentual pe dezvoltarea de activități care comportă lucrul în echipă și cooperarea, pe respectarea identității culturale a fiecărui elev în parte și pe monitorizarea constantă a eficacității activităților de predare-învățare-evaluare la nivelul fiecărui elev.
Desigur, procesul de transformare a școlii tradiționale într-una incluzivă cere timp și tehnici noi de abordare din partea fiecărui profesor. Obiectivele educației incluzive vizează combaterea neparticipării școlare, ca și a abandonului și eșecului școlar. Astfel, profesorii noștri au beneficiat, pentru început, de unele dintre aceste metode care pot fi aplicate în cadrul procesului instructiv-educativ, contribuind, într-o fază incipientă, la îmbunătățirea lui.
Învățarea bazată pe probleme (PBL) este o abordare pedagogică care ar putea să se potrivească în cutia profesorului de unelte de predare. PBL este un model de instruire centrat pe elev, bazat pe cercetare în care ei se angajează cu o problemă autentică, prost structurată care necesită o cercetare aprofundată. Elevii identifică lipsurile din cunoașterea lor, desfășoară cercetarea și aplică ceea ce au învățat pentru a dezvolta soluții și a-și prezenta descoperirile.
Prin colaborare și cercetare, elevii pot cultiva rezolvarea de probleme, abilitățile metacognitive, angajamentul în învățare și motivația intrinsecă. Într-un mediu de învățare bazată pe problemă există un facilitator, mai degrabă, decât un tutore care ghidează elevii în identificarea și aplicarea c. Situația de învățare reprezintă o problemă și cunoștințele care sunt construite reprezintă ceea ce este necesar pentru dezvoltarea unei soluții. Într-un scenariu problemă pot exista numeroase soluții sau o combinație de soluții necesare pentru soluționarea problemei. Învățarea se desfășoară pe bază de colaborare.
S-a dovedit că învățarea bazată pe problemă dezvoltă următoarele competențe ale elevilor: Gândirea critică — abilitatea elevului de a emite judecăți clare și argumentate; Rezolvarea problemelor — o competență care necesită ca persoana să aplice un proces ordonat / structurat în vederea rezolvării problemelor; Lucrul în echipă — abilitatea elevilor de a lucra ca parte a unei echipe și cu celelalte persoane; Autodirijarea — motivația elevilor de a conduce propria învățare. Învățarea bazată pe problemă (PBL) poate fi utilizată pentru: A crea o cultură a învățării în cadrul instituției de învățământ; A încuraja învățarea continuă și a diminua renunțarea asociată cu formele tradiționale de învățare; A încuraja elevii automotivați; A furniza o rentabilitate imediată, măsurabilă cu privire la timpul investit în formare.
Cu ocazia desfășurării acestui Training am avut posibilitatea să ne situăm în mediul academic și să asistăm la un transfer de bune practici. Ne-am bucurat de recomandările unui om de știință de certă valoare Ali Rashidi, acesta impresionând cu reflecțiile de actualitate despre problemele educației. Practicile prestate cuprind idei ce urmează să le diseminăm și promovăm colegilor noștri.
