Dialogul continuu între autorități și cetățeni, împreună cu verificarea informațiilor din surse credibile sunt instrumente simple care pot stopa distribuirea și multiplicarea dezinformării în comunități, consideră participanții la Clubul Jurnaliștilor de Investigație cu tema „Dezvoltarea locală: drumul spre reziliența democratică și presiunea ingerințelor externe. Metode de identificare a falsurilor”, care a fost desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice la Cahul.
Unul dintre elementele care permit distribuirea dezinformării este neinformarea cetățenilor, fie și bine intenționați, care nu verifică informațiile pe care le transmit. „Cel mai rău este că oamenii de bună credință devin instrumente de multiplicare la niște fenomene negative. Și asta atacă și în securitatea țării, și în dezvoltarea locală și altele”, spune Primarul orașului Cahul, Nicolae Dandiș. „Dușmanul nici nu trebuie să folosească foarte multe instrumente, folosește neinformarea și nepregătirea”, punctează el, adăugând că o altă vulnerabilitate e din cauza naivității noastre.
Edilul consideră că, pe lângă informarea pe paginile instituțiilor și pe rețele, „contactul, discuția de la om la om, este cea mai importantă”, pentru a oferi explicații și informații veridice și a crea o masă critică de oameni, cu suportul cărora să fie combătute falsurile și stopată distribuirea lor. La fel, Dandiș a menționat și încrederea oamenilor în instituțiile statului și importanța colaborării între instituții de diferit nivel în combaterea dezinformării, acționând ca un sistem complex, care vede „puzzle-ul de ansamblu”.
Președintele raionului Cahul, Pavel Groza, a confirmat că comunicarea cu cetățenii se dovedește a fi un bun instrument de informare și destrămare a falsurilor. El a menționat că, în contextul în care mulți cetățeni se informează pe diverse platforme online, însă nu verifică informațiile și devin pradă falsurilor, este importantă prezența autorităților pe rețele, unde să reacționeze activ la diverse informații care circulă. „Prin prisma funcției pe care o avem, încercăm la maxim să avem o colaborare, să vorbim, să conlucrăm, să facem schimb de informații, iarăși, ca să ne protejăm. Protejând comunitatea, protejăm și pe noi și pe copiii noștri”, a punctat președintele raionului.
Totodată, esențială este comunicarea între reprezentanții puterii și cetățeni. „Chiar săptămâna aceasta am avut două întâlniri în sate – cu primarii, consilierii, pentru că la noi în raion domnii primari au reușit să lucreze cu consilierii pe care să-i facă responsabili de străzi. Și atunci consilierul merge, discută, face anunțuri prin comunitate”, povestește Pavel Groza.
„Propaganda și dezinformarea au existat dintotdeauna, dar au fost deosebit de pronunțate în raionul Taraclia, unde practic întreaga populație este vorbitoare de limbă rusă, iar acesta este tocmai segmentul de public cel mai expus la propagandă și influența dezinformării”, a spus Anghelina Gaidarji, fondatoarea portalului regional Tuk.md. Ulterior, portalul și-a extins activitatea și în raionul Cahul, unde populația, la fel, era influențată de dezinformare.
Jurnalista a vorbit despre dificultatea de a informa în condițiile în care chiar conducerea orașului este agent al dezinformării sau când cei care răspândesc dezinformare „nu se comportă ca un dușman”. „Majoritatea oamenilor pur și simplu cred, continuând să consume informații din surse rusești, în ciuda interdicției stricte a Republicii Moldova de a difuza sau redifuza canalele de televiziune rusești. Ei descarcă aceste aplicații disponibile și continuă să le urmărească, fiind influențați de această dezinformare”, spune Anghelina Gaidarji.
Jurnalista consideră că este chiar mai important de a pune accent pe dezvoltarea gândirii critice de la o vârstă fragedă, decât pe combaterea dezinformării, menționând că copii și adolescenți înțeleg mai bine ce este dezinformarea și este nevoie de un anumit timp pentru producerea schimbării.
Dezinformarea are mai multe șanse de izbândă într-o societate divizată, astfel, pe lângă o comunicare strategică din partea instituțiilor statului, este nevoie de mai multe proiecte de coeziune sociala și de stimulare a unui dialog interetnic, consideră directorul Asociației pentru combaterea dezinformării Ecou, Vitalie Ponomariov.
„Pe Telegram se injectează foarte multe dezinformări, inclusiv pe canale de Telegram, care țin, de exemplu, de Găgăuzia sau Sputnik și multe-multe alte canale. O să observați știri care nu sunt pur și simplu verificate, care conțin o doză de fals și care incită oamenii la izolare, la polarizare. De exemplu, uitați-vă la Găgăuzia24, canalul pe Telegram, și observați acolo mai multe știri care, pur și simplu, au scopul de a ține prăpastia între vorbitorii de limba română și vorbitorii de limba rusă”, a punctat Ponomariov.
Drept reacție la volumul mare de dezinformare prezent pe Telegram, asociația a dezvoltat un Chat-bot care verifică veridicitatea informațiilor publicate în diverse media sau pe platforme online. Acesta are diverse module și instrumente care să susțină utilizatorii în lupta cu dezinformarea: Modulul în care sunt explicați diverși termeni, Modulul care include surse media credibile sau Modulul care la propriu verifică veridicitatea textului publicat. Chat-bot-ul este foarte simplu în utilizare, este în stadiu de testare, iar după toate îmbunătățirile va disponibil pentru utilizare.
Clubul Jurnaliștilor de Investigație este organizat în cadrul proiectului „Reziliență în fața dezinformării: Jurnalism de investigație pentru o societate mai puternică”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova, cu suportul financiar al Globsec și Uniunii Europene.
