La Soroca, Volovița și Schineni elevii au învățat cum poate fi o Moldovă fără discriminare / GALERIE FOTO și VIDEO

0
276

Mai multe Organizații Neguvernamentale din Republica Moldova s-au asociat și colaborează pentru informarea publicului și a persoanelor din grupurile vulnerabile cum să detecteze și să se apere de discriminare, de efectele stigmatizării și a prejudecăților. Activitățile au avut loc în patru raioane – Soroca, Cimișlia, Călărași și Dubăsari, în cadrul proiectului “Suport pentru rețelele locale în protejarea grupurilor vulnerabile împotriva stigmatizării, discriminării și infracțiunilor motivate de ură”, ca parte a proiectului Consiliului Europei “Promovarea nediscriminării în Republica Moldova”.

Discriminarea, stigmatizarea și infracțiunile motivate de prejudecată reprezintă realități alarmante în Republica Moldova, afectând numeroase grupuri sociale. Conform datelor din 2023 ale Consiliului pentru egalitate, aproximativ 40% dintre cetățeni consideră că discriminarea este o problemă semnificativă, iar cazurile de infracțiuni motivate de prejudecată sunt în creștere. Femeile, persoanele LGBTQ+, minoritatea romă și persoanele cu dizabilități sunt cele mai afectate, iar aproximativ 60% din ele au raportat experiențe de discriminare în diverse aspecte ale vieții.

În raionul Soroca, partenerul proiectului este „Casa Speranțelor”, Asociație Obștească implicată activ în ultimii ani în proiecte sociale. Valentina Onică, administratoarea AO „Casa Speranțelor”, a menționat că, în calitate de parteneri în cadrul proiectului, au avut oportunitatea de a organiza o serie de activități în raionul Soroca, menite să sensibilizeze populația referitor la problema discriminării și egalității. „Campania „STOP Discriminării Acum!”, care a fost organizată în cadrul acestui proiect, s-a desfășurat în mai multe instituții de învățământ din raion, incluzând concursuri de desene, dezbateri, flashmoburi și competiții sportive, toate având ca scop evidențierea problematicii discriminării. Discriminarea este un subiect deosebit de important și actual, mai ales în raionul Soroca, unde ne confruntăm frecvent cu inegalități care afectează în mod special persoanele cu dizabilități și cele de etnie romă. Pentru a depăși aceste obstacole, este esențial să continuăm activitățile de informare și educare, dar și să colaborăm cu autoritățile locale și alte organizații pentru a crea politici și programe incluzive. De asemenea, trebuie să încurajăm comunitatea să adopte o atitudine deschisă și empatică, sprijinind diversitatea și respectul pentru toți”.

În activități au fost implicate și trei instituții de învățământ din raionul Soroca – Gimnaziul „Alexandru Lupașcu” din satul Volovița, Gimnaziul din satul Schineni și Liceul Teoretic „Ion Creangă” din municipiul Soroca.

Promovarea nediscriminării în Republica Moldova este un subiect important în consolidarea unei societăți incluzive și echitabile, în care toate persoanele au drepturi egale și sunt tratate cu respect indiferent de criteriile care le caracterizează, consideră Dorina Vizitiu, directoare adjunctă pe educație la Gimnaziul „Alexandru Lupașcu” din satul Volovița. Deși se prevăd măsuri împotriva discriminării pentru prevenire, eliminare și asigurarea egalității există provocări semnificative. Printre aceste provocări se enumeră și lipsa de informare publică. Am participat la proiectul ”Promovarea nediscriminării în Republica Moldova” deoarece vrem să depunem efort la educarea atât la nivel școlar cât și social , să promovăm toleranța și credem noi că avem și un progres. Implicarea noastră a fost în cele 3 activități: Expoziția de desene ”Uniți prin diversitate”, Activitatea ”Diferiți dar egali”, Activitatea ”Diversitatea ne unește” la care au participat elevii din toate treptele școlare dar și profesorii. Credem că ar fi bine ca acest angajament să și-l asume toate instituțiile la care să fie implicați cetățenii pentru crearea unei societăți în care diversitatea să fie respectată și apreciată.” 

Activi au fost și profesorii cu elevii de la Gimnaziul din satul Schineni, care s-au implicat în toate activitățile organizate.

Noi avem mai multe realizări în cadrul proiectului, ne spune Lilia Pocitari, directoarea instituției. Iată câteva dintre activitățile realizate: Vizionarea filmului „Figuri ascunse” (Hiden figures), jocul interactiv „Toți egali, toți diferiți: O lume mai bună, împreună”, realizarea unui produs cu clasa a V-a „Oamenii nu se deosebesc atât prin ceea ce zic, cât prin ceea ce fac”, atelierul creativ: „O lume mai bună, o lume mai diversă”, campania stradală de sensibilizare și distribuire a materialelor informative „ZERO Discriminare!” și flashmob-ul „#Diversitatea fără #bariere”. Toate activitățile au avut un singur scop: Stop Discriminării sub orice formă! Ele au fost coordonate de profesorii M. Ursachi, A. Pocitari, A. Chirilov, A. Moraru și O. Rusu.

Liceul Teoretic „Ion Creangă” este unica instituție din municipiul Soroca implicată în acest proiect, iar pedagogii și discipolii lor au venit cu idei pe măsură.

În instituția noastră au fost realizate mai multe activități, care au avut menirea de a sensibiliza și informa comunitatea școlară, ceea ce s-a făcut prin două asemenea activități cu genericul „Un copil informat este protejat”, oferindu-i-se „o mână de ajutor” la momentul potrivit, ne-a declarat Olga Gherghilijiu, director adjunct pe educație. Atelierele de lucru, dezbaterile, dar și vizionarea filmelor au îndemnat participanții să mediteze asupra unor studii de caz, dar implicându-se în jocuri de rol, care au avut la bază fenomenul discriminării, al egalității și diversității. Un flash-mob tematic, organizat de CE din liceu, a sensibilizat și provocat colegii să se implice în acțiuni de prevenire a discriminării. A fost o campanie care a contribuit la dezvoltarea unor strategii integrate pentru a promova incluziunea și diversitatea de idei, acțiuni, dar si toleranța și respectul.

Discriminarea implică tratamente nedrepte aplicate pe baza unor caracteristici precum rasa, sexul, vârsta, religia sau orientarea sexuală. De exemplu, o companie preferă angajarea exclusiv a bărbaților pentru poziții de conducere, ignorând aplicațiile femeilor care sunt la fel de calificate. Un restaurant refuză servicii clienților de o anumită etnie, cum ar fi persoanele din minoritatea romă, demonstrând un tratament diferit fără o justificare validă. Persoanele cu dizabilități se confruntă adesea cu obstacole în accesarea educației de calitate, mai ales în școlile care nu dispun de dotările necesare sau de suport adecvat din partea cadrelor didactice. Un alt exemplu de discriminare: un copil a fost exclus de la activitățile organizate în grădinița pe care o frecventează, pe motiv că este timid și nu vorbește coerent.

Stigmatizarea se referă la atribuirea unei imagini negative unui individ sau grup, ceea ce duce la izolare și dificultăți în accesarea resurselor. De exemplu, o persoană cu probleme de sănătate mintală este evitată de colegi, fiind considerată „ciudată” sau „periculoasă”, chiar dacă asemenea atitudine nu este justificată. Tinerii/tinerele care își descoperă identitatea de gen diferită de normele considerate tradiționale sunt, de asemenea, stigmatizați, afectându-le sănătatea mintală și stima de sine. Persoanele cu HIV/SIDA, copiii cu dizabilități, persoanele care au trecut prin violență, la fel se pot confrunta cu excluderea.

Infracțiunile motivate de prejudecată, cunoscute ca infracțiuni de ură, sunt acte ilegale comise împotriva unei persoane din cauza apartenenței sale la un anumit grup. De exemplu, o persoană sau grup de persoane pot fi atacate sau amenințate pentru apartenența lor etnică/religioasă/sexuală, afectând nu doar persoana vizată, ci și întreaga comunitate.

Victoria Secu, directoarea executivă a organizației implementatoare, AO „Fiecare Contribuie pentru Schimbare”, spune că proiectul își propune să contribuie la crearea unei societăți mai incluzive și echitabile prin campanii de conștientizare publică, sesiuni de instruire pentru profesioniști și acțiuni colaborative cu ONG-uri locale și autorități publice din raioanele Dubăsari, Soroca, Cimișlia și Călărași. Printre partenerii organizației se numără „Casa Speranțelor” din Soroca, AO „ProCimișlia” din Cimișlia și Asociația de Sprijin pentru Copii și Tineri cu Dizabilități „Dorința” din Călărași. Aceste organizații au un rol esențial în educarea și informarea comunităților despre fenomenele și tendințele care afectează bunăstarea, liniștea și colaborarea dintre membrii comunităților.

Arina Țurcan-Donțu, avocată și traineră în cadrul proiectului pentru rețelele locale de sprijin, ne-a informat că participanții acestor ateliere află ce este, în general, discriminarea și care sunt mecanismele de protecție împotriva discriminării, pentru ca, ulterior, ei, revenind acolo unde-și desfășoară activitatea, să informeze populația și să îndrume o persoană atunci când aceasta este discriminată. „Mulți oameni cu cunosc ce este discriminarea, pentru că atunci când legea dată a fost promovată, apoi votată, în 2012, s-a transmis societății mai degrabă un mit despre lege, și nu că aceasta ar proteja persoanele de discriminare. S-a speculat că legea dată este doar pentru a proteja persoanele LGBT, și nu altceva. În cadrul atelierelor noi prezentăm, inclusiv ca să combatem aceste mituri, cazuri practice, despre cum oamenii au găsit un remediu, au obținut un câștig de cauză la Consiliul pentru Egalitate, sau în judecată, ca apoi aceste informații să fie transmise în comunitățile de unde vin participanții, iar ei să poată ajuta o persoană discriminată. Prezentăm atât remedii pentru persoane cu dizabilități, care sunt discriminate, cât și pentru persoane de etnie romă, sau cazuri de discriminare a femeilor pe criteriu de gen, și altele. La fel se întâmplă și cu infracțiunile motivate de ură. Percepția generală este că oamenii mai greu le disting. De exemplu, în cazul unui huliganism în trafic față de o femeie, oamenii vor vedea mai degrabă huliganismul, și mai puțini vor vedea că această infracțiune a fost motivată de stereotipurile de gen, precum că femeile nu pot, nu se descurcă la volan. Încă puțin se vorbește, iar omul de rând puțin cunoaște pentru ca să poată distinge o prejudecată, care are la bază diferite criterii: gen, rasă, dizabilitate și multe alte criterii protejate” – a spus Arina Țurcanu-Donțu.

„Din categoriile care cad mai ușor victime infracțiunilor pe motiv de prejudecată sunt minorii, persoane cu dizabilități, persoanele din grupul LGBT, victime ale violenței în bază de gen, persoane de altă orientare religioasă sau de altă naționalitate. Nimeni nu ne impune să fim prieteni, dar în același timp, nimeni nu ne permite să-i înjosim. Într-o hotărâre a CtEDO se menționează expres cuvintele funcționarului public, în cazul dat, a unei asistente sociale, care îi spunea unei victime a violenței în familie: „Ei, lasă, înțelege și tu, el este bărbat, nu ești prima și nici ultima femeie care a fost bătută”. Aceste cuvinte documentate de anchetă au stat la baza condamnării R. Moldova, ca și dovadă că autoritățile n-au întreprins ce le-a stat în obligații” – explică Igor Dolea, directorul Institutului de Reforme Penale (IRP) cum o prejudecată motivează agresiunea, respectiv, fapta penală.

Dacă sunteți martor sau victimă a discriminării, puteți sesiza Consiliul pentru egalitate.

Linia Verde: 0 – 8003 – 3388
Pagina web: egalitate.md
Telefon/Fax: (022) 212-817

Articolul precedentCâte litere are alfabetul limbii române?
Articolul următorSfatul medicului: Accidentele cerebrale vasculare
fondat la 3.11.1998, înregistrat la Camera Înregistrărilor de Stat, membru al Asociaţiei Presei Independente afiliate WAN (Organizaţiei Internaţionale a Ziarelor) din anul 1999, este primul ziar din câmpia Sorocii, care este inclus în Catalogul ÎS "Poşta Moldovei", apare în limba română

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.