În Muzeul de Istorie și Etnografie din satul Sofia, raionul Drochia, se ascunde o comoară de neprețuit: o colecție de scoarțe (covoare) transmise din generație în generație și dăruite de-a lungul timpului instituției. Ceea ce captivă și intrigă în mod special este faptul că majoritatea acestor scoarțe au inițiale, așteptând să-și dezvăluie povestea. În lumea meșteșugurilor tradiționale, istoria și semnificația obiectelor vechi își păstrează farmecul și misterul.
„Unul din cele mai vechi exponate ce ține de textile este scoarța. Această scoarță are peste 100 de ani, ne-a donat-o doamna Elena Darie și este încă de la bunica ei. Ce este specific? Culorile erau mai pale, sau cum spuneau bătrânii – potolite, erau cu vopsea naturală (vegetală), nu erau adaosuri. Dacă vedeți, pe scoarță sunt formele geometrice: dinții, copacul (pomul vieții), rombul, linia, pătratul, și la chenar are frunze… Pe parcurs, femeile, deja având o imaginație bogată, au început să țese covoarele cu flori: trandafirul, bujorul, ruja, așa se mai numea la noi. După un timp, au început să țese covoare unde erau ilustrate: vulpea, peștele, rățușca… Acest covor este din 1938, următorul din anul 1940. După cum vedeți, sunt culori mai aprinse, apare deja copilul, omul, fetița în ilustrație. Avem un covor din 1927, care este foarte vechi. Pe covor este ilustrată cununa cu flori, pe chenar apar deja fructele. Nu sunt doar flori și frunze, dar apar și fructele”, ne-a povestit doamna Svetlana Banari, directoarea Muzeului de Istorie și Etnografie din satul Sofia, raionul Drochia.
Scoarțele sunt o formă tradițională de artă textilă care provine din Basarabia și alte regiuni din jurul Mării Negre. Aceste covoare sunt țesute manual și sunt cunoscute pentru modelele lor colorate și intricate. Ele sunt realizate în principal din lână, iar culorile folosite sunt adesea naturale, provenind din plante locale. Motivele și modelele folosite în scoarțe sunt adesea inspirate din natură, tradiții locale și simboluri culturale. Aceste covoare nu sunt doar obiecte practice pentru a acoperi podelele, ci și opere de artă decorative, care reflectă istoria și identitatea culturală a regiunilor.