Meteosensibilitatea, este o stare în care organismul nu poate să se adapteze la schimbările condițiilor meteorologice.
Această stare poate apărea la oameni în timpul schimbărilor de presiune atmosferică și de temperatură, în timpul precipitațiilor atmosferice, etc. De exemplu, ieri a fost frig, brusc se încălzește, iar organismul uman nu reușește să se adapteze suficient de rapid.
Specialiștii susțin că femeile sunt mai predispuse meteosensibilitatii, spre deosebire de bărbați, asta din cauza hormonilor feminini. De asemenea, copiii mai mici de trei ani sunt foarte sensibili la schimbările meteorologice din cauza că sistemul nervos nu este format în totalitate.
Persoanele de la oraș sunt mai afectate de acest fenomen, în comparație cu cele care trăiesc în mediul rural, întrucât cei din urma au o conexiune mai puternică cu natura și sunt, deci, mai adaptați schimbărilor meteorologice.
De asemenea se crede și nu fără temei, că meteosensibilitatea afectează mai ales persoanele care-și petrec cea mai mare parte a timpului în spații închise. Ieșind rar din casa, organismul își pierde capacitatea de adaptare la transformările vremii și de aici apar o serie întreagă de probleme care influențează sănătatea, ducând la disconfort.
Studii și cercetări
În ciuda numeroaselor studii realizate, oamenii de știință nu au dovezi legate direct de schimbările meteorologice și starea de sănătate a oamenilor, cercetările fiind încă la început de drum în această direcție.
Cu toate acestea, toate informațiile existente arată că meteosensibilitatea apare la persoanele care au o anumită problemă de sănătate.
Investigațiile medicale de specialitate și analizele de laborator au scos în evidență faptul că o parte dintre aceste persoane au o predispoziție pentru anumite boli, care se pot manifesta în timp, în anumite condiții. Meteosensibilitatea în aceste cazuri funcționează ca un sistem de prevenție.
Care sunt cauzele meteosensibilității?
Meteosensibilitatea poate determina organismul să aibă o reacție la schimbările rapide de temperatură, umiditate sau presiune, deci ea nu este o boală, poate fi cel mult un sistem de avertizare și alertă, accentuând anumite boli existente.
Corpul reacționează prin sistemul nervos vegetativ, la câmpurile electromagnetice care sunt specifice modificărilor de temperatură, umiditate, care apar în preajma unei furtuni sau în perioada unui val de căldură.
Care sunt simptomele meteosensibilității?
Unele fenomene atmosferice pot cauza într-adevăr disconfort. Aceasta se întâmplă deoarece bolile, în cea mai mare parte cronice, nu permit organismului să se adapteze la scăderile de presiune, umiditate ridicată, căldură sau frig.
Au fost identificate câțiva factori meteorologici principali care afectează organismul uman: temperatura, presiunea atmosferică, vântul și furtunile magnetice.
O creștere bruscă a temperaturii (cu 8-10°C într-o zi) agravează starea de sănătate a persoanelor care suferă de afecțiuni respiratorii și cardiovasculare: astmatici, cei cu probleme cardiace, pot fi amenințați cu apariția slăbiciunii și a dificultăților de respirație. Frigul poate provoca apariția urticariei și a crizelor severe de respirație la astmatici, iar la hipertensivi poate crește tensiunea arterială și pot apărea dureri de inimă. Acest lucru este legat de conținutul de oxigen din aer: în timpul răcirii, aerul se saturează cu oxigen, iar în timpul încălzirii, dimpotrivă.
Studiile recente din Germania și SUA au arătat că vremea mohorâtă și rece poate provoca o stare proastă și poate crește frecvența crizelor de angină pectorală, accidente vasculare cerebrale și infarct miocardic. Posibil ca acest lucru să nu fie legat doar de manifestările depresiei, ci și de creșterea vâscozității sângelui.
Presiunea atmosferică afectează, de asemenea, organismul: fluctuațiile sale contribuie la agravarea bolilor cronice. Presiunea atmosferică cea mai confortabilă pentru noi este de 750 mm coloană de mercur.
Furtunile magnetice afectează starea de sănătate a persoanelor cu afecțiuni vasculare. În astfel de zile, se observă o creștere a numărului de internări în spital. Din cauza perturbării ritmurilor biologice cauzate de furtunile magnetice, activitatea hipofizei este suprimată și unele persoane se vor afla într-o stare de stres crescut, care se va manifesta prin iritabilitate, probleme de somn.
Aproximativ 10 milioane de oameni suferă de depresia de toamnă în fiecare an. Acest lucru se datorează lipsei de soare: întunericul constant provoacă tulburări afective sezoniere. Odată cu venirea primăverii, această stare se rezolvă de obicei de la sine, dar uneori poate deveni un factor în dezvoltarea unei depresii mai grave, care necesită intervenția specialiștilor.
Chinezii antici credeau că vântul perturbă echilibrul energetic și provoacă dureri de cap, migrene, insomnie. Studiile moderne arată în perioadele cu vânturi puternice, crește frecvența tulburărilor circulatorii cerebrale. Vremea vântoasă crește, de asemenea, riscul de alergii respiratorii și conjunctivite, deoarece alergenii se răspândesc mai rapid.
Pentru a înțelege cât de mult sunteți influențat de vreme, merită să observați cum vă schimbați starea în diferite zile.
Poți prezice agravarea stării de sănătate ?
Dacă o persoană aproximativ știe în ce fel de vreme se va simți mai rău, atunci poate să prevadă și să se pregătească pentru vremea rea. Unii medici recomandă să ții un jurnal și să îți urmărești starea de sănătate.
Acum este destul de ușor să faci asta: deschizi aplicația meteo pe telefonul tău inteligent și acolo presiunea atmosferică va fi indicată chiar în funcție de locația ta. Când la sfârșitul zilei sau săptămânii pacientul va deschide jurnalul, va fi clar că se simte bine în anumite condiții atmosferice și prost în altele.
La fel poți să previi și fluctuațiile tensiunii arteriale. Atunci, cu câteva zile înainte, poți să-ți mărești ușor doza de medicamente luate, preferabil consultându-te cu medicul tău.
Dacă înțelegi că la schimbarea vremii poți dezvolta simptome de disfuncție vegetativă, există medicamente care îmbunătățesc funcționarea sistemului nervos. Dacă vii la medic înainte, primești suportul necesar sub formă de anumite complexe de medicamente, poți pregăti astfel sistemul nervos pentru a nu avea complicații în caz de schimbare a vremii.
Renunță la substanțele care stimulează creierul
Alcoolul și cafeaua trebuie consumate în cantități limitate ori chiar evitate în zilele în care vremea este instabilă. Aceste substanțe excită creierul, accentuând simptomele meteosensibilitatii.
Folosește creme antiinflamatoare pe articulații
Ameliorează inflamația articulară aplicând creme speciale pentru reducerea durerilor articulare.
Fă mișcare
Sportul eliberează endorfine, care te vor face să te simți mai bine, combătând astfel efectele vremii instabile. Mergi la sala de fitness, înoată în piscină sau aleargă – orice tip de mișcare este benefic și te ajută să combați meteosensibilitatea.
Ajută-ți organismul să facă față acestei situații
Ceaiurile precum cel de tei sau de lavandă, calciul, magneziul și vitaminele efervescente te pot ajuta să faci față meteosensibilității.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate.
