Ce mai fac „foștii”?
Astăzi dăm startul unei rubrici care are menirea să scoată „în lumina reflectoarelor” personalități sorocene care, pe parcursul anilor, au activat în funcții de răspundere și au lăsat amprente acolo unde au muncit. Deschide această „paradă” domnul Ion Spataru, unul dintre cei mai cunoscuți soroceni, care zeci de ani a activat în diferite funcții înalte de răspundere.
Prima funcţie publică în care a activat a fost în anii 1974-1979, în Secția agricolă a Comitetului executiv raional Soroca ca inginer inspector șef. În serviciul public din Republica Moldova a activat 22 de ani (1993-2015), în calitate de: șef al Secției administrație publică locală în aparatul Comitetul Executiv Raional Soroca (1993-1999); director general al Prefecturii Județului Soroca (1999-2003); secretar al Consiliului Raional Soroca (2003-2015).
- Domnule Ion Spataru, de când nu mai sunteți în nici o funcție publică?
- Raporturile de muncă în serviciul public le-am încetat la 14 iulie 2015 în legătură cu expirarea termenului pentru care am fost numit în funcția de secretar al Consiliului Raional Soroca. La acel moment, legislația în vigoare nu permitea persoanelor care au depășit vârsta de 65 de ani să activeze în serviciul public.
- Apropo, sunteți un pensionar clasic, „de la oraș” – adică vă limitați la plimbatul prin parc sau la lecturi ori sunteți încă util societății – activați ca voluntar în cadrul unor entități publice sau obștești, acordați cuiva servicii, faceți parte dintr-o organizație obștească…
- Sunt un pensionar activ. După cum cunoaște mai multă lume, una din pasiunile mele este apicultura. Și în primul rând, m-am concentrat pe modernizarea și întreținerea micii exploatații apicole (prisacă) pe care o deține familia mea. Este o activitate „dulce”, dar şi „dureroasă”, albinele aplică ace cu venin celor care încearcă să le ia mierea… N-am lăsat la o parte nici principalul domeniu de activitate – administrația publică. Fiind încă solicitate cunoștințele și abilitățile de care dispun, o perioadă scurtă de timp am prestat servicii de consultanță președintelui raionului și, un timp mai îndelungat, organizației neguvernamentale Consiliul de Participare din Raionul Soroca. Totodată, am făcut și voluntariat. Concomitent cu pensionarea, împreună cu alți colegi apicultori amatori, am fondat Organizația Obștească „Asociația Apicultorilor din Câmpia Soroca”… După cum vedeţi, sunt un pensionar permanent ocupat. Nu prea stau fără treabă, nu am timp să mă macine nostalgia.
- Și din punct de vedere politic?
- După prăbușirea și destrămarea statului „Uniunea Sovietică” n-am făcut parte din partide sau mișcări politice. Ultimii patru ani în activități politice nu sunt implicat. Anterior, între anii 2015-2019, am fost ales local, consilier în Consiliul Raional Soroca pe lista Partidului Liberal Democrat din Moldova, nefiind membru de partid.
- Fără îndoială, sunteți cu ochii pe acel care vă succede în funcția publică
pe care ați ocupat-o în ultimii ani, până la ieșirea la pensie. Ce părere aveți despre activitatea colegei? - În funcţia de secretar al consiliului raional am fost succedat de doamna Stela Zabrian, care deține această funcție și în prezent. Nu suntem prieteni apropiaţi, dar menţinem o comunicare respectuoasă ca foşti colegi, fără a intra în detalii referitoare la problemele interne ale consiliului raional. Dumneaei a continuat să utilizeze, în mare parte, aceleași practici care se aplicau și până la ea. În unele cazuri, chiar le-a modernizat şi ridicat la un nivel mai înalt. În acest sens se poate aduce ca exemplu pagina electronică oficială a consiliului raional, care a fost apreciată cu o Diplomă de gradul I la un concurs republican. Deci, trebuie să-i dau dreptate și să menţionez că şi-a creat propriul său stil de exercitare a funcţiei.
- În opinia Dumneavoastră, ce notă merită Consiliul Raional la capitolul
„comunicare cu cetățenii”? - Comunicarea cu publicul este foarte importantă, dar niciodată nu a fost o prioritate a consiliului raional. Vorbind la general, în serviciul public, cultură de comunicare cu publicul este la un nivel scăzut față de cea din societățile occidentale, unde autoritățile nu scapă nici o ocazie de a arăta rolul și aportul său în rezolvarea treburilor publice. Această situaţie se arestează nu doar în autorităţile publice din Soroca.
- Domnule Spataru, nu pot să nu încerc să aflu ce părere aveți despre scandalul iscat după alegerea unui nou șef la Direcția raională Învățământ…
- Activitățile privind numirea unui nou șef al Direcției Învățământ au fost mediatizate pe larg de ziarul Dumneavoastră. Din cele ce am reușit să observ, pot spune, cu regret, că întreg procesul de desfășurare a concursului și numire a unui nou șef a afectat grav imaginea și autoritatea consiliului raional. Invocarea pretextului de protecție a datelor cu caracter personal și „secretizarea” documentelor administrative a comisiei de concurs a creat suspiciuni privind obiectivitatea sa. La care etapă, cine și ce a încălcat în acel proces nu pot spune nimic, deoarece nu am acces la documentele respective. Aici urmează să se expună organele competente.
- De altfel, sunteți în contact cu foștii colegi de serviciu? Cu cine anume?
- Vorbind la general, trebuie să spun că acea comunicare interpersonală directă a fost afectată mult de pandemia de covid. Persoanelor în vârstă li s-a limitat dreptul la libera circulație. Cu regret, s-a modificat și stilul de viață. Cu toate acestea, am avut în vizită acasă mulți colegi. Cred că vizitele lor se datorau și dorinței de a-și completa rezervele de miere naturală direct de la producător, pentru ce le sunt recunoscător. Cu foştii colegi ne întâlnim și la diverse evenimente publice. În primul rând, particip la consultările publice a proiectelor de decizii organizate de doamna Stela Zabrian (în pandemie doar virtual). Privesc regulat ședințele consiliului raional și ale comisiilor de specialitate. Rețelele de socializare permit să-ți expui punctul de vedere.
Anul trecut am participat la Festivalul Fanfara Argintie și Târgul Meșterilor Populari cu o expoziție de produse apicole, unde am salutat multă lume bună. Recent am fost la lansarea proiectului Parteneriatul Local de Ocupare, unde am vorbit cu Tatiana Robu, sef al Serviciului Proiecte investiţionale, Liliana Babără, director al Incubatorului de Afaceri, Marina Mînăscurtă, șef al Direcției Ocuparea Forței de Muncă. Când am careva treburi la instituțiile din sediul consiliului, întru și pe la colegii mai tineri Stela Zabrian și Marcel Bușan. Dar fac vizite și unor foști colegi care au părăsit serviciul public și și-au deschis propriile lor afaceri. M-am bucurat de succesul domnului Ion Mușcenco, dânsul începând de la zero, a creat un atelier modern de reparare a automobilelor. Ne întâlnim și la evenimente mai triste, când acordăm un ultim omagiu și petrecem pe ultimul drum pe careva din colegii noștri. Viața trebuie s-o primim așa cum este.
- În opinia Dumneavoastră, ce ar trebui să facă societatea/autoritățile publice locale pentru ca experiența Dvs. să fie împărțită mai pe larg altora?
- Experiența mea, mai bine spus stilul, formele și metodele de eficientizare a serviciului public au fost studiate de colegi și preluate, într-o măsură oarecare, sau respinse, în dependență de viziunile și convingerile lor. Aceste practici au fost diseminate în cadrul seminarelor și ședințelor de lucru la vremea respectivă. Nu am avut nimic de ascuns, nu m-am ferit de posibila concurență. Când am plecat din funcție n-am luat cu mine nimic. Tate regulamentele, instrucțiunile, deciziile și notele informative au rămas în arhiva consiliului. Cine dorește să le vadă, le găsește acolo și decide cât de utile ar fi și pentru dânsul. Experiența nu poate fi transmisă forțat.
- Dacă astăzi ați fi în funcție, ce lucruri ați schimba? Sau considerați
că „totul este bine”? - Serviciul public, ca și întreaga societate, se află într-un proces permanent de schimbare. Dacă privim în urmă cu 10-15 ani, constatăm că astăzi avem o altă situație. Ce și cum făceam noi în acele timpuri și se considera bun, astăzi ar putea să fie nu chiar atât de bun. De acea eu nu susțin afirmațiile multor seniori precum că pe timpul tinereții lor viața era mai bună, dânșii munceau mai eficient, cu rezultate mult mai înalte. Fiecare generație își duce „crucea” sa. Dacă funcționarii de astăzi au nevoie de careva sfaturi, eu cu plăcere le voi acorda individual.
- Aveți o pensie care vă mulțumește sau aveți și câștiguri colaterale?
- Astăzi pensia pentru limita de vârstă nu este o binefacere sau o pomană acordată bătrânilor. Pensia este un mecanism de restituire a contribuției la fondul social pe care fiecare din noi a achitat-o în perioada activă și este direct proporțională cu valoarea ei. Îi compătimesc pe acei care strigă că „mor de foame”, dar au uitat că au primit salarii bune „în plic” şi n-au achitat nici o para chioară în fondul social. Fiecare doarme după cum şi-a așternut… Referitor la valoarea pensiei pe care o primesc. Chiar dacă 16 ani am deținut cea mai înaltă funcție de funcționar din cadrul autorităților publice locale, pensia mea nu este cea mai mare, dar corespunde cu contribuția pe care am achitat-o. Nu am nimic de reproșat… Am și venituri colaterale de la realizarea mierii de albine și prestarea serviciilor de consultanță. Ele constituie un supliment substanțial la pensie. Această muncă o efectuez mai mult din inerție, cât încă îmi mai permite și sănătatea… La vârsta mea mai mult contează cât de lungă va fi perioada în care mă voi bucura de pensie decât mărimea acestei pensii.
- Apropo, citiți Observatorul de Nord?
- Ziarul Observatorul de Nord în varianta electronică îl citesc regulat. Urmăresc și publicațiile Dumneavoastră de pe rețelele sociale. Am spus-o și cu alte ocazii, aveți un ziar independent, un colectiv profesionist, n-am observat să vă implicați în careva jocuri politice. Vă doresc realizări frumoase și pe viitor.
- Vă mulțumesc pentru interviu. Sănătate vă doresc și să vă iasă albinele sănătoase din iarnă.
