ZIUA TĂCERII A FOST ANULATĂ, dar…

0
92
Reluarea achitării plăților se va face numai din momentul participării deputatului la ședințe

În ziua alegerilor, agitația electorală în incinta secției de votare și la intrarea în localul votării va fi interzisă. Potrivit proiectului, din Codul electoral se exclude ziua tăcerii, iar în ziua alegerilor nu se va admite nici un fel de agitație electorală în incinta secției de votare și la intrarea în localul votării. Totodată, noile reglementări vor fi incluse și în Codul contravențional. Acestea vor stipula sancțiuni pentru agitația electorală în incinta secției de votare și la intrarea în localul votării. Astfel, continuarea în ziua votării a agitației electorale sau agitației pentru susținerea referendumului în incinta secției de votare și în localul votării se va sancţiona. Amenda aplicată persoanelor fizice va constitui de la 750 la 1.500 de lei, iar cea pentru persoanele cu funcţie de răspundere sau candidat electoral va fi de la 1.750 la 2.500 de lei.

Întrebați — răspundem

  Dacă dorești să câștigi un mandat de deputat…

*Stimată redacție! Am și eu o întrebare oarecum ieșită din comun. Văzând ce se face în jur și cine a făcut legi în parlamentul care s-a dizolvat de curând mă frământă curiozitatea: cum aș putea deveni și eu deputat în parlament? Mai cu seamă că, în condițiile votului mixt, nu am nevoie de sprijinul unei formațiuni politice.

Pavel R., mun. Soroca

Din partea redacției: Noi salutăm intenția cititorului și îl informăm după cum urmează:

− Candidaţi la funcţia de deputat în Parlament pot fi persoanele cu drept de vot care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, deţin cetăţenia RM, nu cad sub incidenţa art.2 alin.(61) din Legea despre statutul deputatului în Parlament şi întrunesc alte condiţii prevăzute de prezentul cod. Totodată, potrivit art. 85 pentru alegerile parlamentare în baza circumscripţiilor uninominale, candidaţii desemnaţi de partide, precum şi candidaţii independenţi pot candida doar într-o singură circumscripţie uninominală. Aceeaşi persoană poate fi inclusă doar într-o singură listă de candidaţi, din partea unui singur concurent electoral. De asemenea, persoana inclusă în lista de candidaţi din partea unui concurent electoral pentru alegerile în baza circumscripţiei naţionale poate candida şi într-o singură circumscripţie uninominală din partea aceluiaşi concurent electoral sau în calitate de candidat independent. Articolul 86 stipulează condiţiile speciale pentru listele de subscripţie. Astfel, pentru a fi înregistrat de consiliul electoral de circumscripţie, candidatul pentru circumscripţia uninominală prezintă, în condiţiile art.47 şi art.48, liste de subscripţie care conţin semnăturile a cel puţin 500 şi cel mult 1000 de susţinători cu drept de vot din circumscripţia uninominală unde intenţionează să candideze. De menționat că nu se admite depunerea unor liste de subscripţie suplimentare după ce consiliul electoral de circumscripţie a primit şi a înregistrat setul de documente prevăzut la art.49. Potrivit articolul 89, candidatul independent sau înaintat de către un partid politic, altă organizaţie social-politică sau bloc electoral din circumscripţia uninominală are dreptul să îşi retragă candidatura, dar nu mai târziu decât cu 14 zile înainte de ziua alegerilor. Totodată, dacă în circumscripţia uninominală a fost înregistrat un singur candidat şi acesta şi-a retras candidatura ori nu a participat la alegeri din alte motive, în circumscripţia respectivă se organizează alegeri parţiale, în condiţiile prezentului cod. Articolul 97 prevede: candidatul pentru funcţia de deputat în Parlament în circumscripţia uninominală se consideră ales dacă a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Totodată, dacă mai mulţi candidaţi au acumulat un număr egal de voturi, consiliul electoral de circumscripţie stabileşte învingătorul prin tragere la sorţi, consemnând faptul respectiv într-un proces-verbal. De menționat că, potrivit articolul 99, în cazul în care candidatul ales în circumscripţia uninominală a fost ales şi pe lista de partid în circumscripţia naţională, se consideră că a fost ales doar în circumscripţia uninominală şi nu va fi luat în calcul la atribuirea mandatelor în baza listei de partid.

Au fost 101, vor rămâne 61?

*Activitatea fiecăruia dintre noi se măsoară cumva și, în consecință, fiecare este remunerat proporțional cu munca depusă. Aș vrea să știu, cum a muncit fostul parlament și ce apreciere merită pentru activitatea depusă? Ar mai fi bine să știm ce va câștiga republica și fiecare dintre noi dacă se va micșora numărul de deputați?

Olivia GHERASIM, or. Florești

Din partea redacției: Cel mai bine la această întrebare răspunde Vladimir Voronin, ex-deputat în parlamentul ales prin vot proporțional.

− Despre propunerea de a reduce numărul deputaților, Vladimir Voronin spune că numărul parlamentarilor nu trebuie redus, făcând trimitere la practica altor țări din spațiul post-sovietic unde numărul populației este mai mic, iar numărul parlamentarilor este echivalent sau mai mare decât în Republica Moldova. „Nu din acest domeniu trebuie reduse cheltuielile. Trebuie să crească economia, să fie majorată producția, agricultura, să se mărească piața, să crească exporturile. Din contul acestora trebuie să prospere țara, dar nu din reducerea a 10 sau 15 deputați”. Referindu-se la activitatea fostului legislativ, Vladimir Voronin spune că pe întreg mandatul Parlamentului, legislativul trebuia să aibă 312 ședințe, dar a desfășurat doar 172 sau 55%. „Jumătate din mandat deputații nu au făcut nimic”, a adăugat liderul PCRM.

Peter Michalko critică inițiativa privind revocarea deputaților

*Mi se pare logică și binevenită intenția de a revoca din funcție deputații care nu-și îndeplinesc cu conștiinciozitate obligațiunile, dar… Există în țările Uniunii Europene astfel de precedente?

Maxim ZABOLOTNÂI, satul Căinarii Vechi

Din partea redacției: În această ordine de idei, ni se pare foarte semnificativă poziția ambasadorului Uniunii Europene la Chișinău.

− Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, critică inițiativa privind revocarea deputaților după ce aceștia au fost aleși de cetățeni, lucru pentru care a fost inițiat referendumul consultativ. Oficialul european spune că „introducerea unei asemenea practici este împotriva standardelor democratice”. Potrivit lui, revocarea deputaților din Parlamentul Republicii Moldova după ce aceștia au fost aleși nu face parte din practicile democratice. „Acesta ar fi un pas care ar depăși granițele constituționalismului european. Și acest lucru a fost exprimat în raportul Comisiei de la Veneția în luna iunie anul trecut și de multe ori înainte. Aici este foarte clar că nu este o practică europeană”, a declarat oficialul european.

Comuniștii pun la îndoială legitimitatea alegerilor din 24 februarie

*Campania electorală încă nu a început, iar unii lideri politici deja declară că acestea ar putea să nu fie recunoscute. Ba mai mult, se vehiculează până și ideea că la sfârșitul anului viitor am putea avea chiar alegeri parlamentare anticipate. Cât adevăr și câtă minciună există în aceste supoziții?

Valentin ROBU, mun. Soroca

Din partea redacției: Cunoaștem și noi astfel de păreri, dar ne vom limita doar la declarațiile liderului comuniștilor.

− Preşedintele Partidului Comuniştilor (PCRM), Vladimir Voronin, pune la îndoială faptul că alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 vor corespunde legii şi standardelor democratice. Despre aceasta el a declarat la întrevederea cu şeful Delegaţiei UE în RM, Peter Michalko, exprimându-şi “îngrijorarea şi nedumerirea faţă de faptul că guvernarea, fără să aştepte termenul stabilit, manipulează opinia alegătorilor, cumpărându-i cu diferite cadouri şi promisiuni preelectorale”. De asemenea, el consideră că „guvernarea şi CEC aflată sub controlul ei creează în mod deliberat numeroase obstacole artificiale pentru forţele politice de opoziţie”.

LUNI, 10 DECEMBRIE, A ÎNCEPUT PERIOADA ELECTORALĂ PENTRU ALEGERILE PARLAMENTARE DIN 24 FEBRUARIE 2019!

Disclamer: Materiale realizate în cadrul proiectului „Cititori informați — alegători conștienți”, finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare… Viziunile din materialele publicate în cadrul Proiectului nu reprezintă opinia sau poziția Agenției.


Articolul precedentCumpărăm brăduți și o ajutăm pe Dumitrița!
Articolul următorДЕНЬ ТИШИНЫ ОТМЕНЕН, но… агитация на избирательных участках не разрешается
Redactor-șef al ziarului „Observatorul de Nord”, câştigător în topul „10 jurnalişti ai anului”. Membru al Uniunii Jurnaliștilor din Republica Moldova. Câștigător în TOP-ul „10 jurnaliști ai anului”. În presă din anul 1986. Activitate: corespondent, redactor de secție la ziarul raional din Soroca; corespondent Agenția de știri „Moldpress”, corespondent zonal al ziarului guvernamental „Независимая Молдова”; purtător de cuvânt al prefecturii Soroca, consilierul prefectului. Din anul 1988 fondator și redactor al ziarului „Observatorul de Nord”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.