Apicultura este una din principalele îndeletniciri ale locuitorilor satului Tătărăuca Veche. Dacă înainte unii se ocupau cu albinăritul din pasiune, în prezent, mulți au ajuns să îndrăgească această ocupație și să o transforme într-o afacere de familie. O parte au reușit să își extindă numărul de prisăci, toate acestea datorită proiectelor implementate în zonă de Asociația Obștească „Centrul de Cooperare a Producătorilor Agricoli „Nectar-TV”. În cadrul acesteia, au fost organizate seminare și instruiri practice, în care apicultorii au învățat cum să îngrijească mai calitativ de albine și să își extindă piața de desfacere.
ONG-ul din Tătărăuca Veche a fost fondat în anul 2003 de către 11 entuziaști, în frunte cu primul președinte, Vasile Vition. Din anul 2013, este condusă de Valeriu Herța. În pofida realizărilor din ultimii ani, activitatea acesteia a fost stopată anul trecut pe o perioadă nedeterminată. Despre rezultate și cauze ne-a vorbit în continuare domnul Valeriu Herța, apicultor și președintele AO „Nectar-TV”.
− Povestiți-ne, vă rog, cum a fost inițiată AO „Nectar-TV”?
− Scopul creării Asociației Obștești este de a dezvolta apicultura în comuna Tătărăuca Veche, aceasta fiind preocuparea de bază a oamenilor de aici. Membri ai AO au fost în mare parte apicultori și pomicultori, meserii venite din specializarea fostului sovhoz. La început se practica pomicultura, zootehnia și creșterea culturilor agricole. Însă odată cu trecerea timpului, am identificat faptul că avem mulți apicultori amatori. Zona luncii Nistrului ne oferă o bază meliferă diversă, unde se pot obține produse apicole ecologice.
− Câte proiecte ați reușit să implementați de când sunteți în fruntea ONG-ului?
− AO „Nectar-TV” a implementat mai multe proiecte, dar ne vom referi la trei dintre ele. În anul 2015 a fost realizat proiectul „Schimbarea ușilor, ferestrelor și reparația dormitorului grădiniței la Școala primară-grădiniță din satul Tătărăuca Nouă”, finanțat de Fundația Elvețiană HEKS. Suma lucrărilor a fost estimată la 165 mii de lei. După mine, a fost un proiect de bun augur, după care s-au efectuat și alte lucrări. În anul următor a apărut o posibilitate de a realiza visul nostru, și anume de a forma un grup de apicultori și de a dezvolta apicultura în comună. A urmat implicarea noastră în cadrul proiectului „Sporirea producției și facilitarea accesului la piață pentru fermierii din zona de nord a Republicii Moldova”, prin intermediul AO „Pro Cooperare Regională” din Bălți, finanțator fiind Fundația Elvețiană HEKS.
− Cum ați început să dezvoltați apicultura în comună?
− Am format o grupă din 25 de potențiali apicultori, cei care își doreau să se implice în domeniu. Ideea proiectului a fost organizarea unui șir de seminare pentru întregul ciclu de producere a mierii și a altor produse apicole. Cel mai important lucru a fost selectarea acestui grup: apicultori începători, potențiali și persoane care au avut părinți (bunei) apicultori și cărora li s-a transmis dragostea față de această îndeletnicire.
− Ce a urmat?
− Entuziasmați fiind, în același an, am încercat să antrenăm afacerea „zburătoare” în dezvoltarea turismului local în cadrul proiectului „Dezvoltarea clusterelor agroturistice în Moldova. Consolidarea afacerilor non-agricole în zonele rurale”. Împreună cu Asociația de Dezvoltare a Turismului din Moldova am făcut cunoștință cu experiența Poloniei la acest capitol. Acesta este un exemplu de proiect unde cu mijloace mici se pot face lucruri mari! La moment, la Tătărăuca Veche avem peste 450 familii de albine.
− Cine a făcut parte din echipă?
− Pot să vă spun că o echipă bună poate realiza multe. Din echipa noastră fac parte: elanul tineresc al lui Veaceslav Melnic, Vladimir Vascauțan, Nicolae Graur și experiența dlor Vasile Vition, Victor Herța, Andrei Dub. Combinarea aceasta entuziasm-experiență în școlarizări dă rezultate bune atât pentru societate, cât și pentru fiecare persoană în parte.
− Deci, în cadrul proiectului au fost instruiți și doritorii de a se ocupa de apicultură.
− La seminarele privind inițierea unei afaceri în apicultură a fost instruit un grup format din 15 beneficiari. În același timp, 10 fermieri au fost convinși și susținuți să fondeze sau să extindă prisăcile de albine. A fost organizată pașaportizarea și autorizarea sanitar-veterinară a prisăcilor de albine la șase apicultori. Specialiștii de la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentară au venit cu informații privitor la Legea Apiculturii și legislația în vigoare. De asemenea, am reușit în comun să procurăm inventar apicol. Un alt moment important care a prins contur în final a fost formarea deprinderilor colegiale de ajutor reciproc și excluderea concurenței. Apicultorii au ajuns să realizeze un schimb de experiență între ei și să se îndrume reciproc. Piața de desfacere este mereu o temă actuală pentru noi. În cadrul proiectului am căutat unde ne-am putea realiza producția de miere, în cantități mai mari. Și aici avem rezultate palpabile.
− Totuși, anul trecut proiectul a fost stopat. Din ce motiv?
− Da. În loc de 8 seminare, am realizat doar 6, din cauza că a fost oprită finanțarea.
− Aceasta are legătură cu anumite evenimente politice?
− Cred că aceasta este situația din întreaga republică. Cred că principala cauză este politica și faptul că sunt ba de partea Rusiei, ba a Europei. Este dreptul lor să-și retragă banii. Aș mai dori să menționez aici și alt detaliu, și anume atitudinea populației față de proiecte. Din păcate, mulți au deprinderea de-a căuta cu lupa ce-a ”câștigat” persoana care a implementat proiectul, trecându-se cu vederea beneficiile evidente aduse societății. Da, sunt și proiecte nereușite. Dar așa proiecte ca iluminarea stradală trebuie susținute în totalitate. Pot spune că comuna Tătărăuca Veche are acum drumuri iluminate la fel ca în oraș. Toate cele șase sate din împrejurimi… Cine nu-i de acord — să facă el ceva mai bine…
− Ce concluzii ați tras și ce planificați în continuare?
− Din păcate, în prezent nu vedem perspective în accesarea fondurilor externe. Acum, în cadrul ONG, nu avem nici un proiect sau activități în derulare. La noi statul nu susține businessul mic în nici un fel și existăm mai mult datorită fondurilor câștigate din afară.
În fine, concluzia mea este că, dacă vrei să faci un lucru bun, fă-l din toată inima! Atunci vor fi rezultate bune și vizibile. Un proiect bun are și un impact puternic. Dar trebuie să știți, că astfel de proiecte necesită multă, multă muncă, uneori și cheltuieli financiare personale…
− Vă mulțumim.
