Noi.md a publicat o știre în care anunță că, potrivit unui sondaj, moldovenii sunt împotriva deschiderii unei misiuni militare permanente a Franței la Chișinău. Știrea, bazată pe un chestionar la care ar fi răspuns cititorii Noi.md, a fost preluată de cel puțin alte două site-uri și distribuită pe rețele. Afirmația conține două falsuri: la Chișinău nu se deschide nici o misiune militară franceză, iar un sondaj la acest subiect nu a făcut nimeni. Un chestionar plasat pe o pagină web nu poate fi numit sondaj, iar rezultatele lui nu pot fi date drept reprezentative, spune sociologul Vasile Cantarji. „Dacă se insistă pe un astfel de sondaj, avem două situații: fie cei care insistă sunt profani complet în sondaje și statistică, fie e pură manipulare”, explică sociologul.
La 29 martie, site-ul Noi.md a publicat o știre cu titlul „Sondaj: moldovenii sunt împotriva deschiderii unei misiuni militare permanente a Franței la Chișinău” (în original: «Опрос: Молдаване против открытия постоянной оборонной миссии Франции в Кишиневе»). În continuare se spune: „Moldovenii nu vor deschiderea unei misiuni de apărare franceze permanente la Chișinău, mai mult, ei consideră că asta poate duce la implicarea Moldovei într-un conflict militar” (în original: «Молдаване не хотят открытия постоянной французской миссии обороны в Кишиневе, более того, они считают, что это может привести к вовлечению Молдовы в военный конфликт»).
Știrea a fost preluată de site-urile Enews și Vedomosti și distribuită pe Facebook și pe Telegram, inclusiv pe canalul Молдавские Ведомости și pe cel al analistului politic Valeriu Ostalep. Informațiile au fost publicate și de alte conturi sau pagini de Facebook.
Misiunea nu e misiune, iar sondajul nu e sondaj
Informația despre o „misiune militară” a Franței care ar urma să fie deschisă la Chișinău a apărut după vizita din 7 martie 2024 la Paris a președintei Maia Sandu și a ministrului Apărării Anatolie Nosatîi. Miniștrii Apărării ai R. Moldova și Franței au semnat atunci un acord interguvernamental de cooperare în domeniul Apărării. Tot atunci părțile au convenit ca atașatul apărării francez acreditat pentru Republica Moldova, cu sediul la București, să-și continue activitatea având oficiul rezident la Chișinău, după cum se spune în comunicatul Ministerului Apărării.
Patru zile mai târziu, ministrul Anatolie Nosatâi a explicat, în cadrul emisiunii „În Profunzime” (min 10.35-11.20) că „această «misiune permanentă» se limitează la prezența unei singure persoane, care va avea funcția de atașat militar în cadrul Misiunii diplomatice a Republicii Franceze, adică a Ambasadei Franței la Chișinău”.
„Este vorba despre o doamnă locotenent-colonel care actualmente este acreditată pentru Republica Moldova, dar până acum a activat din sediul de la București. Începând cu luna viitoare, se va transfera de la București la Chișinău. Actualmente avem 10 ambasade care au atașați militari și nu vorbește nimeni despre vreo misiune permanentă și prezență străină”, a spus ministrul.
Cu toate acestea, falsul că la Chișinău se va deschide o „misiune militară permanentă” a Franței este perpetuat de media pro-Kremlin.
„Sondajul” în cadrul căruia a fost pusă întrebarea despre misiune, iar apoi, prin generalizare, s-a anunțat că moldovenii, adică majoritatea populației, nu-și doresc așa ceva pe teritoriul statului, nu reprezintă un sondaj. Rezultatele nu îi pot fi recunoscute și nici nu ar trebui prezentate ca atare, fiind, de fapt o manipulare.
Vasile Cantarji, sociolog în cadrul Companiei SBS AXA, explică: „Acestea nu sunt sondaje. Un sondaj este un act de studiere a unei multitudini de elemente, pe baza unui eșantion de astfel de elemente. Pentru a nu studia toată multitudinea, facem un eșantion, selectând aleatoriu un anumit număr de persoane și le studiem doar pe ele. Deci, dacă avem un eșantion ales aleatoriu, acest eșantion este considerat reprezentativ pentru populația pe care o studiem și în baza lui, pe formule matematice, se calculează marja de eroare. Sondajele de opinie publică le realizăm în teren, prin metodici diverse, care asigură o selecție aleatorie, sau le putem realiza telefonic, prin selecția aleatorie a numerelor sau generarea aleatorie a numerelor de telefon și tot așa, astfel încât să avem niște eșantioane reprezentative. Ele pot fi realizate și online, doar că și aici trebuie să fie anumite elemente care ne permit să afirmăm că selectăm aleatoriu. Dacă noi am avea adresele de mail de la toată populația țării, am selecta aleatoriu un eșantion, am trimite chestionarul, ei toți l-ar completa sau marea majoritate l-ar completa, am avea un rezultat”.
„Acesta numai sondaj nu poate fi numit, atâta timp cât nu știm pe cine el reprezintă”
„Când vorbim despre așa-zise sondaje online care sunt deseori vehiculate în presă, nu este altceva decât plasarea unui chestionar pe o pagină web, o completează cine dorește și este evident că o persoană care nu accesează acea pagină web sau nu accesează deloc internetul nu are nici o șansă să nimerească în acel eșantion. Astfel, nu am putea vorbi despre un chestionar aplicat pe un anumit număr de utilizatori ai unei pagini web concrete. Deci acest lucru nu poate fi numit eșantion și nici că e selectat reprezentativ. În concluzie, acesta numai sondaj nu poate fi numit, atâta timp cât nu știm pe cine el reprezintă. Ca să nu mai vorbesc despre alte aspecte tehnice – cum s-au formulat întrebările și altele. Dacă se insistă pe un astfel de sondaj, avem două situații: fie cei care insistă sunt profani complet în sondaje și statistică, fie e pură manipulare. Or, prezinți rezultatele drept ale unui sondaj, știind că nu ai un sondaj adevărat și totodată știind că oamenii la cuvântul „sondaj” își imaginează imediat mii de oameni intervievați, după metodici de selecție aleatorie…”, a concluzionat sociologul Vasile Cantarji pentru Stopfals.md.
Noi.md a mai făcut astfel de „sondaje”
O știre similară, intitulată „Sondaj: cetățenii Moldovei nu vor să intre în UE”, a fost publicată pe site-ul Noi.md în ianuarie 2024. Și atunci publicarea unui chestionar pe pagina web a fost prezentată ca sondaj de opinie, rezultatele fiind date drept reprezentative pe republică. De fapt, ultimele sondaje de opinie realizate de companii sociologice profesioniste arată un procentaj situat între 57% și 68% din populație care susține aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Viorica Zaharia,
StopFals.md