ÎNTRE NISTRU ȘI PRUT: “Mănăstirea în cretă” de la Cosăuţi

ÎNTRE NISTRU ŞI PRUT
Cunoaştem bine cam totul „de afară”, dar nu prea ştim ce avem acasă, indiferent dacă este vorba de personalităţi, sport, muzică sau turism. Prin urmare, “Observatorul de Nord” lansează o nouă rubrică, care va prezenta atracţiile turistice din Republica Moldova. Pentru că este păcat să ajungi la umbra Piramidelor Egiptene, dar să nu fi ajuns în Peştera Răposaţilor din Rudi, să te fotografiezi în vârful Turnului Eiffel, şi să nu cunoşti unde se află podul Eiffel din Ungheni, ori să schiezi în Munţii Alpi, dar să nu te fi căţărat măcar o dată pe stâncile milenare din Corjeuţi, Brânzeni sau Buteşti. În caz că cititorilor le va plăcea această rubrică, vom publica în ziar şi o hartă turistică pentru cei care vor să fie turişti la ei acasă.

Unul dintre elementele patrimoniului nostru arhitectural-istoric şi religios se găseşte pe moşia satului Cosăuţi, pe malul drept al Nistrului, la peste un kilometru şi jumătate în sus de la cunoscuta mănăstire cu hramul “Acoperământul Maicii Domnului”. “Mănăstirea în Cretă” sau “Mănăstirea lui Pintilei”, cum i se mai spune de către localnici, seamănă cu Peştera Bechir, de la intrarea în oraşul Soroca, doar că este ascunsă şi cu greu poţi da de ea. Ca să ajungem la “Mănăstirea în cretă” am fost ghidaţi de Tudor Păcătos, care venea adesea pe aici atunci când era copil.

“Eu am auzit de ea de la părinţi, ştiam că pe aici undeva se află Mănăstirea lui Pintilei. Noi păşteam vitele cu un băiat pe malul Nistrului şi am căutat-o până am dat de dânsa. Ne-am uitat înăuntru, atunci nu erau atâtea scrisuri. Erau urme ale unor icoane sculptate, dar fiindcă eram în vremea sovietică ele au fost distruse. Când eram băiat, veneam aici în fiecare săptămână, apoi nu prea, iar ultima dată am fost aici acum 20-30 de ani”. Acum 13 ani, istoricii Lilian Carp şi Octavian Munteanu, împreună cu studenţii de la Facultatea de Istorie şi Etnopedagogie a Universităţii Pedagogice de Stat “Ion Creangă” au studiat acest complex rupestru.

Atunci au fost descriși parametrii geometrici ai schitului, chenarele de amplasare a icoanelor şi a crucilor, semnele inscripţionate, cum ar fi simbolul soarelui, despre care se crede că este identic cu decorul unei pietre expuse la Muzeul Civilizaţiei Egiptene din Luxor, ș.a.

Chilia se găseşte la peste 100 metri deasupra Nistrului şi nu poate fi văzută cu ochiul liber de către cei care merg pe lângă fluviu, în schimb se zice că se zăreşte bine de pe Nistru şi de pe malul celălalt atunci când vegetaţia îşi leapădă frunzele. Schitul săpat în stâncă are o formă neregulată, o nişă pentru somn, două ferestre şi o uşă spre care trebuie să urci pe treptele săpate în stâncă. Nu se cunoaşte deocamdată vechimea acesteia, dar cert este că au trecut mai multe secole de când a fost săpată în cretă.

Comentarii

About Vadim Șterbate
Licenţiat în jurnalism și Master în Științe ale Comunicării, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova Reporter la Revista Tinerilor Români de Pretutindeni „ACUM” (2002), Reporter la Publicaţia Periodică “Observatorul de Nord” (2002 – 2009, 2014-prezent), Reporter şi prezentator la Studioul de televiziune “Sor-TV” (2002 –2009), Reporter la “Jurnal TV” - Departamentul Ştiri, “Jurnal de Weekend” și “Asfalt de Moldova” (2009 – 2011), Reporter al emisiunii “Prima Oră” la “Prime TV” (2011- 2014)

Lasă un răspuns

*