Vila cu legende de la Mândâc

Cavoul familiei Ohanowicz

harta-acoperire-Moldova-turism

ÎNTRE NISTRU ŞI PRUT
Cunoaştem bine cam totul „de afară”, dar nu prea ştim ce avem acasă, indiferent dacă este vorba de personalităţi, sport, muzică sau turism. Prin urmare, “Observatorul de Nord” lansează o nouă rubrică, care va prezenta atracţiile turistice din Republica Moldova. Pentru că este păcat să ajungi la umbra Piramidelor Egiptene, dar să nu fi ajuns în Peştera Răposaţilor din Rudi, să te fotografiezi în vârful Turnului Eiffel, şi să nu cunoşti unde se află podul Eiffel din Ungheni, ori să schiezi în Munţii Alpi, dar să nu te fi căţărat măcar o dată pe stâncile milenare din Corjeuţi, Brânzeni sau Buteşti. În caz că cititorilor le va plăcea această rubrică, vom publica în ziar şi o hartă turistică pentru cei care vor să fie turişti la ei acasă.

Între satele Mândâc şi Cotova, localităţi din fostul judeţul Soroca, în 1877 a început construcţia unui conac de toată frumuseţea. Boierul de origine poloneză Kaetan Ohanowicz şi-a ales acest loc pentru viitoarea sa reşedinţă impresionat de frumuseţea şi liniştea de aici. Clădirea cu două niveluri are o arhitectură cu specific polonez, deosebită de cele ale nobilimii locale şi a fost proiectată de celebrul arhitect Alexandru Bernardazzi. Edificiul, ca şi tot complexul de aici, are mai multe enigme şi legende, pe care le poţi auzi de la localnici. Se zice că acest conac ar avea 5 intrări, iar boierul, superstiţios din fire, nu ieşea niciodată pe unde a intrat. Am găsit doar două dintre ele, iar celelalte se pare că au fost prea bine camuflate. Se mai crede că din beciul casei erau câteva trecători subterane spre parc, iar una ar fi dus spre cavoul familiei. Localnicii susţin că parcul de aici a fost sădit în doar patruzeci de zile, iar motivul a fost unul serios — urma să-i vină în musafirie iubita din Polonia, iar bărbatul a dorit să o surprindă plăcut. Astfel că în timp record au fost plantaţi copaci mari de prin alte parcuri, iar în lacurile vilei s-a adus pentru prima oară în Basarabia crapul oglindă. Şi astăzi poate fi admirată aleea cu fagi, podeţul ce se întinde peste un pârâiaş şi măsuța de piatră aşezată în preajma unui izvoraş. Odată ce te adânceşti tot mai mult în parc zăreşti ascuns într-un colţ al său şi cavoul familial. Construcţia inedită din piatră de gresie se aseamănă cu un templu antic greco-roman în miniatură. Cu patru coloane dorice la intrare, acesta a ademenit zeci de căutători de comori şi vandali. Se zice că pe timpuri în criptă era scris “Nu-i treziți pe cei ce şi-au găsit sălaş veşnic aici, căci mare va fi mânia lor împotriva tulburătorilor”. În perioada sovietică aici s-a aflat o gospodărie piscicolă, iar unul dintre şefii acesteia a profanat cavoul în faţa muncitorilor aruncând osemintele. La scurt timp i-a decedat subit fiica, îndurerat şi pocăit, acesta şi-a înmormântat fetiţa în această criptă. O altă legendă spune că atunci când cineva a deschis unul dintre sicriele aflate aici a găsit o floare vie păstrată într-o soluţie necunoscută. Dar în scurt timp după aceasta, floarea s-a ofilit. În prezent interiorul construcției funerare este betonat, pentru a preveni alte devastări. Băştinaşii spun că familia boierului a fost blestemată de o femeie din Mândâc. Fiica acesteia a avut o relaţie cu boierul, după care acesta a abandonat-o însărcinată, iar fata s-a sinucis. Peste puţin timp Kaetan Ohanowicz şi-a pierdut ambii copii, soția Sofia s-a refugiat la Braşov, iar boierul şi-a ieşit din minţi, fiind văzut vara prin sat cu sania trasă de cai. Blestemată i-a fost şi moşia — conacul şi acareturile se află în stare avansată de degradare, căminele şi plăcile de marmoră au fost furate, fiind distrusă capela şi o fântână frumoasă la care Kaetan Ohanowicz ţinea mult. Plimbându-te astăzi prin parc, abia mai întrezăreşti una dintre cele mai frumoase vile din Basarabia de altădată. Complexul arhitectonic „Vila cu parc Mândâc” este filială a Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău şi ar putea să fie restaurată în timpul apropiat de o fundație moldo-poloneză.

Comentarii

Preluarea știrilor, reportajelor și interviurilor de pe site-ul Observatorul.md se face doar până la 300 caractere cu indicarea sursei (www.observatorul.md – link activ la știrea respectivă ).

About Vadim Șterbate
Licenţiat în jurnalism și Master în Științe ale Comunicării, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova Reporter la Revista Tinerilor Români de Pretutindeni „ACUM” (2002), Reporter la Publicaţia Periodică “Observatorul de Nord” (2002 – 2009, 2014-prezent), Reporter şi prezentator la Studioul de televiziune “Sor-TV” (2002 –2009), Reporter la “Jurnal TV” - Departamentul Ştiri, “Jurnal de Weekend” și “Asfalt de Moldova” (2009 – 2011), Reporter al emisiunii “Prima Oră” la “Prime TV” (2011- 2014)
1 comments

Lasă un răspuns

*