Tradiții și superstiții: Ce faci cu coaja ouălor de Paște?

0
49

În pragul sărbătorii Paștelui, când lumina Învierii vine să aducă speranță și bucurie, tradițiile și superstițiile legate de ouăle roșii sunt o parte esențială din atmosfera acestei sărbători. Într-o perioadă marcată de pregătiri intense și agitație în piețe și magazine, gospodinele din Moldova sunt preocupate să vopsească ouăle într-un mod cât mai tradițional. Dar, ce se întâmplă cu coaja ouălor roșii și care sunt semnificațiile acestor obiceiuri?

Tradiții și superstiții cu ouă de Paști: Ce simbolizează oul roșu?

În ziua de Paște, ouăle roșii devin mai mult decât un simplu ingredient pe masa de sărbătoare. Se spune că oul roșu simbolizează familia unită, fiind primul aliment pe care trebuie să-l consumi dimineața. Conform tradiției, acesta îți dă putere, noroc și protecție asupra sănătății. De asemenea, în diminețile de Paște, mulți oameni urmează obiceiul de a se spăla cu apă dintr-un bol în care se află un ou roșu și monede de argint și aur, pentru a atrage norocul și pentru a se bucura de sănătate și prosperitate pe tot parcursul anului.

Tradițiile variază de la o zonă la alta, însă multe dintre ele au un element comun – oul roșu este un simbol al legăturii dintre cei vii și cei morți, dar și al protecției în fața nenorocirilor. În Moldova, de exemplu, se spune că persoana cu care ai ciocnit oul în ziua de Paște o vei întâlni și în lumea de dincolo, iar dacă te rătăcești în pădure, trebuie să-ți amintești cu cine ai ciocnit oul și vei găsi drumul spre ieșire.

Superstiții legate de ouăle de Paște

Printre cele mai cunoscute superstiții se numără și cele legate de gălbenușurile ouălor. Se spune că, dacă oul ciocnit are două gălbenușuri, aceasta este o semnificație a unei căsătorii iminente. În alte părți ale Moldovei, dacă oul nu se sparge după ce ai ciocnit cu toți membrii familiei, persoana respectivă va avea parte de un an de sănătate și noroc. În schimb, există și varianta negativă: persoana căreia nu i se sparge oul va muri prima.

În Ardeal, tradiția spune că oul roșu trebuie consumat simplu, fără sare, altfel vei transpira tot anul. Dacă îl mănânci cu sare, îți vor înroși mâinile.

Ce faci cu coaja ouălor roșii după Paște?

După ce ouăle roșii sunt consumate, coaja rămasă are o semnificație aparte în tradițiile din Moldova. În multe regiuni, cojile de ouă sunt date la găini, pentru a aduce noroc și binecuvântare și pentru a sărbători alături de ele. În alte zone, acestea sunt aruncate pe apă curgătoare, simbolizând un omagiu adus copiilor morți nebotezați. Există și superstiția conform căreia cojile trebuie aruncate departe de curte pentru a feri gospodăria de ghinion și rele.

O tradiție veche în Moldova spune că ouăle sfințite trebuie păstrate de la un an la altul. Dacă, în anul următor, oul sparte este gol, înseamnă că persoana nu a avut noroc. Dacă este plin, însă, se consideră că destinul acelei persoane va fi unul favorabil. Cu toate acestea, unii consideră că acest „experiment” nu poate fi unul concludent, din cauza procesului natural de deshidratare a oului.

Un alt obicei este păstrarea unui ou roșu timp de 40 de zile după Paște. Dacă oul nu miroase urât atunci când este spart, se spune că persoana va avea parte de un an cu multe împliniri și noroc.

Superstițiile și tradițiile legate de ouăle de Paște sunt o legătură între generații, o modalitate de a păstra vii obiceiurile strămoșești și de a aduce un strop de magie în viața cotidiană. Indiferent de credințele personale, aceste obiceiuri ne reamintesc de importanța familiei, a unității și a respectului față de tradițiile care dau culoare și semnificație sărbătorilor pascale. Fiecare gest legat de ouăle roșii și coaja lor poartă o semnificație profundă, iar păstrarea acestora este un mod de a aduce un omagiu atât celor care au fost, cât și celor care sunt alături de noi în acest moment sacru al Învierii.


Articolul precedentCât rezistă ouăle fierte la frigider. Cât timp sunt bune după Paşte
Articolul următorPaștele în lume: Tradiții diferite, aceeași semnificație
OdN
fondat la 3.11.1998, înregistrat la Camera Înregistrărilor de Stat, membru al Asociaţiei Presei Independente afiliate WAN (Organizaţiei Internaţionale a Ziarelor) din anul 1999, este primul ziar din câmpia Sorocii, care este inclus în Catalogul ÎS "Poşta Moldovei", apare în limba română

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.