Chișinăul și socialismul (comunismul) — două noțiuni incompatibile

0
99
Victor Cobasneanu

Alegerile primarului general al capitalei de duminica trecută au demonstrat ceea ce trebuia de… demonstrat: unu — Chișinăul și socialismul (comunismul) sunt noțiuni incompatibile și doi — repetiția generală pentru alegerile parlamentare din toamna acestui an a fost un bobârnac dureros pentru dodoniști, care credeau că pot suci mințile și mâinile chișinăuienilor, și un adevărat fiasco pentru guvernare, care are motive serioase să se îngrijoreze în ceea ce privește viitorul mai mult sau mai puțin apropiat.

Dorința socialiștilor de a încerca marea cu degetul, după ce și Dodon, și Greceanâi au pierdut în fața lui Dorin Chirtoacă, s-a dovedit a fi total neinspirată (să pierzi două scrutine și un referendum și să te avânți din nou în luptă înseamnă să nu înțelegi pe ce lume trăiești), dar și tentativa ordinară a democraților de a-și ascunde adevăratele lor intenții (vezi afirmațiile lui Candu sau Filip care au recunoscut că au avut de făcut la 3 mai o alegere grea, or, când zici că ești pro-european, iar în față ai doi candidați, dar nu 12, cu viziuni geopolitice atât de diferite, chiar nu este cazul să te lamentezi) a fost la fel de stângace.




Altfel, ziceam în Tableta de vinerea trecută că în al doilea tur de scrutin foarte multe vor depinde de alegătorii din suburbii, care întotdeauna înclinau acele cântarului spre forțele sănătoase democratice, dar… de data aceasta n-a fost să fie. Întâlnirea din ultimele zile înainte de alegeri a lui Ion Ceban cu unii primari din suburbii (majoritatea membri ai PDM) și-a spus cuvântul și lumea a preferat să stea acasă — când și unde s-a mai văzut că alegătorii din satele aferente Chișinăului să nu fie printre cei mai bune atât cantitativ, cât și calitativ? Adică, faptul că și fără implicarea serioasă a suburbiilor Andrei Năstase a obținut un scor foarte bun dă de înțeles că în pofida aparențelor lumea bună are motive să privească cu încredere alegerile parlamentare de la toamnă. Și invers, socialiștii în particular și forțele pro-estice în general ar trebui să însușească un lucru simplu — vremea lor a trecut și întoarcere în ziua de ieri nu mai există. De exemplu, „potolocul” socialiștilor este undeva la 100.000-120.000 de voturi în Chișinău (din cele circa 630.000!!!) și afirmațiile lui Dodon și Ceban gen „mulți dintre adepții lor nu au ieșit la vot” este o minciună. Dimpotrivă, și la 20 mai, și la 3 iunie toți adepții socialiștilor s-au prezentat la urne, dar… dacă nu-i mai mult, de unde să iei?


Acum pe multă lume, inclusiv și pe mine, ne interesează cum va activa nou alesul primar general, în condițiile când și consiliul municipal, și autoritățile centrale îi sunt ostile până în măduva oaselor. Răspunsul a venit chiar de la Andrei Năstase — „…voi conlucra cu toți în strictă conformitate cu legislația în vigoare”…


Acum multă lume se interesează cum va activa nou alesul primar general, în condițiile când și consiliul municipal, și autoritățile centrale îi sunt ostile până în măduva oaselor. Răspunsul a venit chiar de la Andrei Năstase — „…voi conlucra cu toți în strictă conformitate cu legislația în vigoare”. Este frumos și bine ce spune domnul primar general, dar ce ne facem dacă pe oameni ca Ion Ceban și mulți ca dânsul (inclusiv și pe unii cu orientare declarată pro-europeană, dar cu cerul gurii negru ca tăciunele) îi interesează în primul rând ambițiile personale și numai după aceea legislația în vigoare? Să ne aducem aminte câte zile fripte i-a făcut acesta lui Chirtoacă timp de 10 ani! Or, felicitându-l printre dinți pe Năstase, Ceban i-a transmis că îl va aștepta în fiecare zi la primărie, la ora 8:00. Îl va aștepta, vă garantez, nu pentru a conlucra, dar pentru a-i organiza spectacole de prost gust și de a-i pune bețe în roate.

Pe de altă parte, alegerile din 3 iunie au mai dezlegat un mister, care, de altfel, nici nu era… mister. Priveam duminică seara comentariile și analizele făcute la cald de unii analiști de curte gen, Roman Mihăieș sau Petru Bogatu (pe care, sincer vorbind, îl consideram cândva cel mai bun analist politic de la noi) și mă apuca un sentiment, mă scuzați, de greață: acești pretinși pro-europeni, transpirați de emoții, mai că nu boceau în hohote că n-a câștigat Ceban, care în repetate rânduri și-a exprimat marea lui „iubire” față de valorile europene. La fel au procedat și unii ziariști (de exemplu, „marele comentator” Valeriu Frumusachi), care au ținut cu tot dinadinsul să diminueze din victoria lui Andrei Năstase.

Și încă ceva. Unii contestatari ai rezultatelor alegerilor din 3 mai și-au argumentat „pesimismul” prin faptul că, vedeți Dumneavoastră, victoria lui Năstase a fost la limită, cu „doar” cinci procente mai mult decât a luat Ceban. Pe naiba! Victoria lui Năstase a fost mai mult decât confortabilă, or aș vrea să-i îndemn pe contestatari să numere până la 12.000 (cât a fost diferența dintre cei doi finaliști de duminică). Sunt convins că o să-i doară limba…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.