Am și eu o întrebare: DE CE SILVIA RADU ESTE MAI BUNĂ DECÂT ALEXANDRA CAN?

Victor Cobasneanu

După cum și era de așteptat, cu câteva zile până la alegerile primarului general al capitalei, au apărut rezultatele unui studiu sociologic efectuat de o sculă fidelă a celor aflați la putere, pardon, de Asociația Sociologilor și Demografilor, intitulat foarte pompos „Influența schimbărilor instituționale asupra comportamentului electoral al cetățenilor municipiilor Chișinău și Bălți în preajma alegerilor locale noi din 20 mai 2018”. Cu siguranță, după acest sondaj vor urma și altele, iar rezultatele prezentate nu cred că se vor deosebi unele de altele, ba dimpotrivă – vor demonstra cât de mari șanse au unii și că nu face să dăm votul celor care își vor asuma doar rolul de statiști. Or, prea „puternici” și prea cinici sunt unii concurenți electorali, care fie speculează și parazitează pe spatele partidelor din care fac parte, fie se ascund sub umbrela unei efemere independențe ca să nu exploateze toate posibilitățile pentru a influența opinia publică, inclusiv dorința sociologilor de a mânca o bucată de pâine cu unt și nu numai.

De altfel, eu niciodată nu am crezut în cifrele și comentariile multiplelor instituții sociologice, chiar dacă în țările cu adevărat dezvoltate din punct de vedere al democrației astfel de sondaje sunt mai mult decât relevante. La noi însă astfel de sondaje poartă un caracter evident de manipulare și de inducere a oamenilor în eroare. La urma urmei, care „schimbări instituționale” puteau să influențeze comportamentul electoral al cetățenilor municipiilor Chișinău și Bălți? Ce, mă rog, s-a schimbat în politicile sociale ale autorităților în preajma alegerilor din 20 mai încât să schimbe opiniile înrădăcinate ale chișinăuienilor, decât faptul că unii candidați sunt promovați și neteziți pe cap, mediatizați excesiv și lăudați la toate posturile TV, iar alții sunt puși la stâlpul infamiei și creditați cu șanse minime pe simplul motiv că nu se află în luntrea care trebuie? De ce, spuneți-mi și mie, Silvia Radu, care la alegerile prezidențiale din toamna anului 2016 a acumulat câteva sute de voturi și care, conform unor investigații jurnalistice, are pufușor pe botișor, astăzi mai că nu este considerată „Maica Tereza – salvatoarea capitalei”, iar Alexandra Can, fostă ministră a Economiei și neimplicată în nici un fel de matrapazlâcuri, este considerată outsider cert?

Probabil, pe multă lume interesează și faptul de ce despre alegerile primarilor din alte localități (Volovița, bunăoară) nu se vorbește nimic, dar această metamorfoză are o explicație — oricât am fi noi de orgolioși, dar nu se compară Chișinăul și Bălțul cu un oarecare sat. Pe unde mai pui că în localitățile rurale alegerea primarului are și un specific aparte — lumea, în mare parte, votează omul gospodar, indiferent de formațiunea care îl susține, iar în orașele cu o componență eterogenă lucrurile stau altfel — cine spune minciuni mai multe și mai gogonate și cine știe mai bine să ”gestioneze” banul public, acela poate influența alegerea oamenilor.


De ce Silvia Radu, care la alegerile prezidențiale din toamna anului 2016 a acumulat câteva sute de voturi și care, conform unor investigații jurnalistice, are pufușor pe botișor, astăzi mai că nu este considerată „salvatoarea capitalei”, iar Alexandra Can, fostă ministră a Economiei și neimplicată în nici un fel de matrapazlâcuri, este considerată outsider cert?


Cum s-a întâmplat la Chișinău — exact cu câteva zile până la alegeri au fost puse în funcțiune cinci troleibuze fără fir și exact în acea zi, ce coincidență!, Silvia Radu trebuia să facă agitație electorală tocmai la Sângera. Ce-i drept, cea mai independentă dintre candidați ar putea avea parte de o surpriză neplăcută la 20 mai — la Sângera, tradițional, oamenii votează cu dreapta și troleibuzele fără fir ar putea fi insuficiente pentru a le schimba opinia.

 

În fine, nu trebuie să fii cu stea în frunte și nici nu trebuie să fii mare sociolog ca să înțelegi din care parte bate vântul la Chișinău și Bălți și care din candidați au șanse reale de a accede în turul doi, cel puțin. Or, pentru partidele aflate la putere alegerile primarilor sunt aidoma unei repetiții generale sau a unui antrenament cu public, în preajma alegerilor parlamentare din toamnă. Faptul că acei care vor pune mâna pe cele două mari orașe vor avea prima șansă și la toamnă este incontestabil. Păcat doar că unii politicieni cu priză la electorat și cu șanse reale (mai ieri) de a face schimbarea dorită au căzut în capcană și ar putea (mâine) să fie trași pe tușă…

P.S. Apropo, dacă eu aș fi locuitor al Chișinăului, preferații mei ar fi trei: Constantin Codreanu sau Valeriu Munteanu – dacă aș vota cu inima, ori Alexandra Can – dacă aș vota cu capul…

Preluarea știrilor, reportajelor și interviurilor de pe site-ul Observatorul.md se face doar până la 300 caractere cu indicarea sursei (www.observatorul.md – link activ la știrea respectivă ).

About Victor Cobăsneanu
Redactor-șef al ziarului „Observatorul de Nord”, câştigător în topul „10 jurnalişti ai anului”.

Lasă un răspuns