UNIREA CARE DEZBINĂ şi OBRAZNICUL CARE MĂNÂNCĂ PRAZNICUL

Tableta de Vineri

Dorinţa şi putinţa multor dintre noi de a răsturna lucrurile cu fundul în sus, de a face din alb negru, din adevăr minciună şi din dulceaţă rahat este proverbială. S-a ajuns până la aceea că şi la cele mai înalte funcţii în stat au acces persoane nu doar certate cu bunul-simţ şi nu doar cameleoni fără scrupule, dar adevăraţi monştri ai dezmăţului şi întunericului. Profitând de indiferenţa unora şi de laşitatea altora, acestea exploatează înţelepciunea populară despre „obraznicul care mănâncă praznicul” şi discreditează cu neruşinare până şi cele mai sfinte noţiuni şi principii.

Bunăoară, unii au terfelit şi au batjocorit până la refuz ceea ce se numeşte UNIRE şi ceea ce nu poate avea o altă menire decât aceea de a aduna oamenii, de a-i face mai buni şi mai toleranţi. Or, prin definiţie UNIREA are un sens totalmente pozitiv. Ce se întâmplă însă la noi? Politicienii X şi Y s-au unit nu pentru a face bine, dar pentru a turna sare pe coada concurentului. Ascunzându-se în spatele electoratului naiv, iar altă dată acţionând deschis, aceştia speculează cu naivitatea oamenilor.

Să ne aducem aminte de alegerile parlamentare din toamna anului trecut, când unii “bărbaţi politici ai neamului” și-au adunat forţele, inclusiv şi cele de peste Nistru, nu pentru a face lucruri bune, dar pentru a lupta împotriva unei doamne care nu a avut decât un cusur — să nu se lase impresionată de “forţa sexului puternic” şi să nu cedeze în faţa adversarului roşu şi transpirat de minciunile pe care le scotea pe bandă rulantă… Sau, FR face cârdăşie şi cu dracul numai să-i facă în ciudă SUA. În pofida declaraţiilor (cu jumătate de gură) de condamnare a acţiunilor regimului de la Phenian, bunăoară, mai mulţi formatori de opinie din FR, nu fără permisiunea cui trebuie, îşi freacă palmele de plăcere şi se bucură că “s-a găsit cineva care să-i pună la respect pe americani”.

În loc să se unească cu forţele sănătoase şi să consolideze, împreună cu alţii, această lume care şi-a ieşit realmente din minţi, Moscova mereu toarnă benzină pe foc şi caută nod în papură cui doriţi, dar nu vede bârna din proprii-i ochi. Este de-ajuns să priveşti unele emisiuni TV ca să înţelegi până unde poate ajunge ipocrizia şi cinismul. În loc să discute despre satele lor fără curent electric şi despre mojicii care şi-au băut minţile de atâta lichid de spălat geamurile, aceştia fac spume la gură citindu-le lecţii de bună purtare ucrainenilor, polonezilor, americanilor sau moldovenilor. Dacă ar fi să facem un clasament al ţărilor care mereu au ceva de împărţit cu cineva, FR ar fi prima. Ba mai mult, chiar analiştii politici ruşi au ajuns la concluzia că în afara Armeniei, Kârgâzstanului şi a altor câtorva ţări fără pondere Kremlinul nu are prieteni. Până şi Lucaşenco cu Nazarbaiev au înţeles că unirea cu Putin înseamnă mai mult dezbinare, iar vorbele despre tot felul de uniuni nu sunt decât bule de săpun.

În loc să se unească cu forţele sănătoase şi să consolideze, împreună cu alţii, această lume care şi-a ieşit realmente din minţi, Moscova mereu toarnă benzină pe foc şi caută nod în papură cui doriţi, dar nu vede bârna din proprii-i ochi. Este de-ajuns să priveşti unele emisiuni TV ca să înţelegi până unde poate ajunge ipocrizia şi cinismul.

Fără îndoială, această politică a dezbinării prin… unire are pondere la mai multe pături sociale, altfel nu s-ar menţine la putere acei care seamănă ură şi dispreţ, care împart lumea în buni şi răi. Faptul că ţarul rus Putin este persoana politică cu cel mai mare rating în RM vorbeşte despre multe, în primul rând, despre faptul că am fost şi rămânem nişte vasali de care râde toată lumea. Să-i pupi mâna celui care susţine şi consolidează (vezi câţi bani primeşte Transnistria din Rusia) separatismul pe propriul tău teritoriu, să-ţi scoţi pălăria în faţa celui care calcă cu buldozerul merele crescute în sudoarea frunţii înseamnă să fii mai mult decât un lacheu. Să faci sluj în faţa străinului şi să pui la stâlpul infamiei fratele înseamnă că-ţi meriţi pe deplin soarta de sculă. Să trăieşti cu ziua de ieri, să nu dai o ceapă degerată pe ziua de azi şi să-ţi fie în cot de ziua de mâine înseamnă că nu ai învăţat nimic din istorie. Să-ţi doreşti să fii în aceeaşi barcă cu Magadanul dar să papi banii Romei înseamnă să fii fără pic de ruşine.

Şi încă ceva. Ar fi incorect să nu spun câteva cuvinte şi despre UNIREA CU ŢARA, mai cu seamă că peste un an vom sărbători 100 de ani de la Marea Unire. Faptul că multă lume a făcut din unire o sperietoare nu este întâmplător, or prea timide şi prea şoptite sunt chemările la consolidare. De parcă ar fi vorba despre dezbinare, dar nu despre unire, care, repet, are doar sens pozitiv. Altfel, trăgând cu ochiul spre listele unioniştilor am observat şi persoane noi, care mai ieri aveau alte opţiuni. Consider că acest lucru este de bun augur, dacă şi obraznicii, care mai ieri mâncau praznicul, au înţeles din care parte bate vântul…

Comentarii

Preluarea știrilor, reportajelor și interviurilor de pe site-ul Observatorul.md se face doar până la 300 caractere cu indicarea sursei (www.observatorul.md – link activ la știrea respectivă ).

About Victor Cobăsneanu
Redactor-șef al ziarului „Observatorul de Nord”, câştigător în topul „10 jurnalişti ai anului”.

Lasă un răspuns

*