Visul meu din copilărie, care predomina în toate compunerile școlare pe temă liberă și în jocurile copilărești cu cărți cusute din gazete și fel de fel de hârtii și fotografii, era să însușesc profesia de bibliotecar, profesie frumoasă, pașnică, a cunoașterii, a culturii, profesia valorilor, profesia inteligenței și a cărții.
De când mă țin minte mă simțeam bine în bibliotecă și credeam pe atunci, ce bine ar fi să fiu bibliotecar, toate cărțile vor fi ale mele, cadoul meu preferat din toate timpurile era să primesc în dar o carte. Astăzi visul mi l-am realizat, parcurgând o cale lungă de instruiri la școala de bibliotecari înconjurată de o mulțime de profesori erudiți, profesioniști și foarte responsabili, am deprins această abilitate și pe tot parcursul activității profesionale, ofer servicii informaționale de înaltă calitate, depun mari stăruințe, dar rezultatele îmi motivează așteptările. Instruirile continuă și în ziua de astăzi, fără care nu este posibil să faci față cerințelor comunității. Într-un final, mi-am dat seama că fac ceia ce pot face, ce mi-i dragă să fac și ce am învățat, altceva eu nu pot fi. Această profesie mi-a mai îndeplinit un vis de a îmbina utilul cu frumosul arta fotografiei și cercetării Patrimoniului Cultural al localității de baștină, unde depun mult suflet. Am avut o copilărie fericită și urmările acestei copilării mi-a marcat viața.
Stela Toma, bibliotecar
P.S.: De Ziua Internațională a Copiilor am propus maturilor să ne vorbească despre visele din copilărie realizate peste ani și cum a fost calea spre ele. Află aici și alte vise realizate, ce pot servi ca model pentru mulți dintre noi.
