La 22 noiembrie 2024 a avut loc depunerea ofertelor la licitația pentru construcția Stației de epurare a apelor uzate din Soroca. Au fost depuse două oferte de companii internaționale, dar despre cine este câștigătorul acesteia vom afla prin luna februarie, după parcurgerea tuturor etapelor tehnice. În ultimii ani am tot auzit promisiuni de la diferite niveluri că Soroca va avea curând stație de epurare, și de fiecare dată se fixau termene, iar când ele treceau, se anunțau alți și alți ani pentru finalizarea obiectivului.
Stația de epurare a Sorocii, mai exact lipsa ei, este un subiect despre care s-a scris, vorbit, promis și pare-se că vor mai curge multe ape reziduale pe Nistru până vom avea una nouă. În ultimul timp se creează impresia că nu se mișcă nimic pentru rezolvarea acestei probleme, cu toate că în realitate procesul se află în pregătire, undeva în spatele cortinei. De-a lungul ultimelor două decenii și jumătate, subiectul construcției unei stații de epurare la Soroca a fost folosit în alegerile locale de candidaţii la funcţia de primar, dar şi viitorii consilieri locali, care promiteau marea şi sarea doar să fie aleși. Chiar dacă în prezent, apele reziduale din reţelele de canalizare ale municipiului Soroca se evacuează direct în Nistru, fără a mai fi epurate, nu a fost mereu așa.
Scurt istoric
Prin anii ’70 ai secolului trecut, autoritățile din Soroca, la fel ca și din alte orașe de pe malul drept al Nistrului, au decis să construiască stația de epurare pe partea stângă a fluviului, adică pe malul ucrainean, care pe atunci la fel făcea parte din Uniunea Sovietică. În primăvara anului 1965 autorităţile sorocene au achitat colhozului “Lenin” din satul Ţekinovka 30 506 ruble şi 75 copeici pentru cele 5 hectare alocate pentru construcția instalațiilor de epurare ale orașului Soroca.
Despre acea perioadă ne-a vorbit Ion Șincari, fost șef al comitetului executiv orășenesc, funcție echivalentă cu primarul de astăzi. „În orașul Soroca nu era pe atunci canalizare, nici pomină. Am luptat noi mult până am construit una, am cerșit pământ de la Țekinovka. La început nu ne dădeau voie, am umblat noi pe la Vinița atunci. Aveam un vice Bogdat, era ucrainean, și-l trimiteam acolo. Cei din Iampil nu aveau puterea să rezolve problema, așa că a mers la Vinița. În cele din urmă ne-au dat voie să facem, dar mai departe de satul Țekinovka. Am construit noi atunci acolo nu chiar o stație de epurare, era ceva mai primitiv, am tras și țeava pe sub Nistru” își amintește evenimentele de acum șase decenii Ion Șincari.
După proclamarea independenței Ucrainei și a Republicii Moldova, terenul procurat anterior a fost luat deja în chirie de soroceni de la autoritățile locale din Țekinovka. Dar de fiecare dată când se defecta colectorul sau alt element important al stației , reparația acesteia era îngreunată de procedurile vamale complicate la trecerea utilajelor necesare peste Nistru.
Deoarece instalațiile de epurare au funcționat peste capacitatea planificată, orașul extinzându-se cu câteva sectoare, Guvernul Republicii Moldova a solicitat după 1990 Guvernului Ucrainei atribuirea unui teren pentru extinderea instalațiilor de epurare. Totodată autoritățile sorocene au promis că vor construi 15 apartamente pe malul stâng și că vor repara și asfalta drumurile incluse în documentația de proiectare, pentru extinderea instalațiilor de epurare. Dar fiindcă nu s-a ajuns la un consens, în vara anului 1993, primarul de atunci al Sorocii, regretatul Anatol Chișner, a cerut autorităților locale de peste Nistru să anuleze înțelegerea de construcție a apartamentelor și de renovare a drumurilor.
Tot atunci autoritățile sorocene au început a căuta un nou teren pentru instalațiile de epurare, care să se afle deja pe teritoriul Republicii Moldova. Institutul de Proiectare „Moldghiprostroi” urma să proiecteze viitoarea stație cu o capacitate care să ajungă pentru întregul oraș. Primăria Soroca asigura totodată vecinii de peste Nistru că odată cu reducerea producției la întreprinderile industriale din oraș s-a micșorat și conținutul de metale grele și nitrați, iar instalațiile de epurare funcționează la capacitatea de proiectare, informația fiind confirmată de rezultatele analizelor. Cu toate acestea, administrația publică din Soroca declara că va efectua o reparație a instalațiilor cu înlocuirea echipamentului de epurare, pentru a asigura funcționarea normală până la finalizarea construcției unei noi stații de epurare pe teritoriul Republicii Moldova.
Construcția unei noi stații de epurare… pe hârtie
În următorul deceniu situația s-a agravat după ce sorocenii așa și nu au început construcția unei stații de epurare. În acea perioadă apele reziduale din Soroca au început a se scurge direct în Nistru, și de atunci s-au tot dus tratative la cel mai înalt nivel, şedinţe în deplasare ale Guvernului, discuţii dintre demnitarii de la Chişinău şi Kiev, dar fără rezultate. Între timp, prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1201 din 24 noiembrie 2000, “Ministerul Finanţelor a transferat la contul bugetului judeţean din Soroca, bani pentru reconstruirea staţiei de epurare a apelor uzate — 500,0 mii lei, inclusiv pentru lucrări de proiectare — 200,0 mii lei”.
În 2001, proiectul elaborat de “Urbanproiect”, pentru care au fost cheltuiţi în total 580.000 lei, a trecut expertiza tehnică. Termenul fixat pentru executarea lucrărilor era sfârșitul anului 2003. Până în prezent acel proiect se prăfuiește prin sertarele administrației publice locale. Prin 2002-2003, se discuta și propunerea unui investitor italian care propunea să construiască staţia de epurare în locul actualului stadion din Soroca. Dar locul nu a fost agreat de soroceni…
În 2004, Direcţia Apeduct şi Canalizare Soroca informa presa locală că din 1995 pentru restabilirea staţiei de epurare au fost cheltuiţi vreo 3.500.000 lei din bugetul de stat şi din Fondul ecologic. În toamna anului 2005, prin decizia Guvernului Republicii Moldova condus de Vasile Tarlev, sorocenilor li s-a dat o nouă speranţă că până în luna iunie 2008 va fi finalizată construcţia staţiei de epurare la Soroca. Dar și de această dată totul a rămas numai pe hârtie. Deși răspunsul tradițional al autorităților că nu-s bani a fost invocat deseori, Soroca a avut mai multe oportunități de finanțare, în care liderii politici locali au cam dat cu piciorul.
La finele anului 2009, se contura o şansă reală de a rezolva problema lipsei staţiei de epurare la Soroca, graţie susținerii Băncii Mondiale. Grantul oferit de 4.500.000 $ în cadrul proiectului „Provocările mileniului” urma să acopere construcţia staţiei de epurare, inaugurarea căreia era promisă pentru anul 2011. Terenul a fost ales între Soroca și satul Egoreni, localitate situată mai sus de oraș, care la ședințele consiliilor sătești din 23 și 30 martie 2007 a cedat lotul de pământ pentru acest obiect. Cetățenii din Egoreni, nefiind informați despre ce presupune construcția acestei stații pe teritoriul lor, alimentați de zvonurile că vor trebui să se deprindă cu mirosul neplăcut și țânțarii, au protestat de mai multe ori împotriva deciziilor consiliului local, așa că autoritățile sătești s-au răzgândit în 2008. După discuții controversate și jocuri politice, Banca Mondială a retras banii din Soroca. Mai târziu aveam să aflăm din Programul Național pentru implementarea Protocolului privind Apa și Sănătatea în Republica Moldova pentru anii 2016-2025 că, deși utilizarea noilor tehnologii de epurare a apelor uzate nu a fost implementată la Soroca, la noi a fost acumulată o experiență în proiectarea acestor sisteme utilizată la construirea și punerea în exploatare în 2013 a unei stații de epurare în orașul Orhei.
Până acum au fost irosite și alte oportunități care, valorificate corect, ar fi condus la soluționarea problemei. De exemplu, parteneriatul cu Slovenia din 2015, în cadrul unui proiect în valoare de 7,7 milioane de euro, dintre care 1,5 milioane de euro grant din partea Centrului pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională a Guvernului Sloven. Reprezentanții primăriei orașului, consilieri și membri ai S.A. “Regia Apă-Canal Soroca” au mers în Slovenia după schimb de experiență în domeniu, dar mai departe carul nu s-a mai urnit din loc.
Uneori discuțiile, negocierile și promisiunile că iată stația de epurare va fi construită, coincideau cu alegerile locale. La fel a fost și la 30 mai 2019, când Primăria Soroca anunța că a semnat un memorandum cu SRL „Terra Dinamic” din București pentru o colaborare ce presupunea și un grant de peste 10 milioane de euro oferiți cu susținerea RoAid. A fost elaborat și un studiu de prefezabilitate, dar alegerile din toamnă au trecut și totul s-a uitat…
S-a furat cam totul de pe malul stâng
În timp ce pe malul drept se tot făceau planuri pentru construcția stației de epurare, pe malul stâng planurile de furt a averii publice se îndeplineau în continuu. S-a furat cam tot ce era pe acolo, orice putea fi vândut la fier vechi. Despre aceasta a scris la vremea respectivă și Observatorul de Nord, iar la Consiliul Municipal Soroca s-a discutat la o ședință că ar fi necesar de creat o comisie ce va examina furturile, dar așa și nu s-a dorit să fie descoperit cine de pe malul drept stă în spatele furturilor de pe malul stâng, căci aleşii locali nu au dorit să pună la vot această propunere. Din Soroca se vedea cu ochiul liber cum de pe celălalt mal al Nistrului s-a tăiat și scos traseul vechi, iar țevile au fost transportate nu se ştie unde, căci banii câştigaţi pe vânzarea acestora nu au mai ajuns nici până astăzi în bugetul local.
Apropo, unul dintre paznici a recunoscut că anterior, administraţia întreprinderii le-a permis să-şi ia în loc de salariu fier uzat şi cărămizile din clădiri. “Eu am luat atunci cărămizi din această clădire în contul lefii. Toţi ştiau, inclusiv şi şefii, nimeni nu ascundea nimic” ne-a zis o persoană care a păzit în ultimii ani locația.
Reprezentanții primăriei din 2016 declarau că fosta staţie de epurare de pe malul ucrainean al Nistrului, este la balanţa Societăţii pe Acţiuni “Regia Apă-Canal Soroca”, a cărei fondator sunt autoritățile municipale și că ei trebuia să aibă grijă de patrimoniul de acolo. La rândul ei, conducerea SA “Regia Apă-Canal Soroca” infirma orice furt.
“Societatea pe Acţiuni “Regia Apă-Canal Soroca” este o întreprindere pe care au uzurpat-o ilegal coaliția din consiliul municipal, ei au adus un prejudiciu de şase milioane de lei şi toţi tac, ne spunea Victor Său, primarul oraşului Soroca. Dacă până acum S.A. “Regia Apă-Canal Soroca” a avut faţă de ÎIS “Acva-Nord” o datorie de 11 milioane de lei, acum sunt 17 milioane şi jumătate de lei, ei au luat apa, dar nu au achitat-o. Eu bat alarma, dar nimeni nu mă aude. Noi cu cinci milioane de lei amenajăm tot oraşul, aici intră iluminarea şi curăţarea străzilor, amenajarea parcurilor, reparaţia curentă, materialul antiderapant şi altele, dar aici dispar 6 milioane şi nimeni nu se apucă de dânşii. Este suta de procente că au nimerit la cineva în buzunar” declara în 2016 fostul edil.
Iurie Todirean, preşedintele Consiliului de administrare al SA “Regia Apă-Canal Soroca”, din acea perioadă ne asigura în schimb că de acolo nu se fură nimic. “Noi chiar anul trecut am făcut planul tehnic al staţiei de epurare, acolo ca proprietar este scris “Regia Apă-Canal Soroca”. Am fost acolo cu o comisie în luna octombrie, am făcut o plimbare şi ne-am uitat, am văzut cu ochii noştri că tot ce este legat de infrastructură este păstrat. Da, e ruginit, dar nu este tăiat şi furat nimic” afirma atunci acesta.
În zadar au documentat polițiștii ucraineni cazurile de tăiere a fierului şi anunţau proprietarii, care nu păreau deranjați de acest lucru, chiar dacă plăteau anual sute de mii de lei pentru paza stației. Astfel, într-un act emis de Administrația Regională de Stat din Viniţa la 22 noiembrie 2016 (nr.01.01-08/7587) este scris că “La 5 octombrie, a fost fixat faptul că se demontează pompele de la staţia de epurare. A doua zi a avut loc o întrunire cu reprezentanţii organelor de drept. S-a luat decizia de a stopa lucrările până la stabilirea tuturor circumstanţelor”. La 18 octombrie poliţiştii au întreprins un alt raid la acest obiect, fiind sesizați de autoritățile din Țekinovka, unde au depistat persoane care efectuau demontarea utilajului.
Oamenii legii din Ucraina au trimis scrisori în care informau Primăria Soroca despre dosarele penale deschise de organele de drept ucrainene, după ce hoții au fost prinși în flagrant. Mai târziu Direcția Generală a Poliției Naționale din regiunea Vinnița a clasat ancheta pe motiv că, proprietarul, adică S.A. „Regia Apă-Canal Soroca” și Consiliul Municipal Soroca nu au dorit să depună reclamaţii că au fost furați.
Apropo, de acolo nu doar se fura, ci și se repara. “Regia Apă-Canal Soroca” a fost contactată de reprezentanții Serviciului de Securitate din Ucraina care presupuneau că la fosta stație de epurare se petreceau lucruri ilegale, fiind parte a unei rețele implicate în trafic de ţigări şi spirt. Izolată și situată chiar pe malul Nistrului, locația aproape abandonată era un loc ideal pentru trecerea contrabandei. Depozitele au fost reparate de persoane necunoscute, s-a schimbat acoperişul, uşile şi ferestrele cu toate că responsabilii de pe malul drept spuneau că nu au alocat bani pentru asemenea lucrări.
Că erau interese ca totul ce a mai rămas să se vândă de urgență, inclusiv conducta îngropată în pământ în 1965, ne-a confirmat și Irina Racikovskaia, fosta primăriță a satului Ţekinovka. “Cea mai mare bogăţie sunt conductele de metal îngropate în sat, care merg paralel cu Nistrul pe o lungime de 6 kilometri. Calculaţi şi singuri cât ar costa, sunt 6 kilometri de ţeavă, şi cam câte 100 kg cântăreşte fiecare metru. Ele sunt grele, deci costă scump şi mulţi îşi doresc să le împartă pe bucăţi şi să le dea la fier uzat, aşa cum au făcut cu pompele de aici. Un cetăţean ucrainean care se ocupă la noi cu colectarea fierului uzat, tăia liniştit ţevile de la fosta staţie de epurare. După ce am chemat poliţia el a venit la mine şi mi-a propus un otkat (pară întoarsă – n.red.), mă întreba cât aş dori eu. I-am spus să plătească oficial în bugetul local cele 208 mii de hrivne, cât ne datorează Regia Apă-Canal Soroca pentru arendă şi eu voi închide ochii la tot. Dacă plătesc, le-am spus să facă ce vor acolo, căci oricum nu este proprietatea noastră. El mi-a zis că mai întâi să punem nişte bani prin buzunare, iar când vor dezgropa ţevile va plăti şi banii în buget. Au crezut că va fi linişte şi le va reuşi ce şi-au plănuit, iar KRAZ-ul va continua să ducă noaptea fierul”.
S.A. „Regia Apă-Canal Soroca” a perfectat paşaportul tehnic al clădirilor fostei stații de epurare, în care societatea este menționată ca proprietara construcțiilor, dar nu și a terenului. Ulterior, Consiliul Municipal Soroca, prin decizia nr. 9/28 din 02.02.2021 Cu privire la permisiunea de vânzare a bunurilor în urma casării la SA „Regia Apă-Canal Soroca” a luat act de procesul-verbal de casare a mijloacelor fixe nr. 09 din 31.12.2020 la SA „Regia Apă-Canal Soroca”, de la Stația de purificare din Țekinovka și a acceptat ca SA „Regia Apă-Canal Soroca” să vândă bunurile rămase în rezultatul casării.
Igor Focșa, director tehnic al SA „Regia Apă-Canal Soroca” a menționat că aceasta era cea mai bună soluție, fiindcă de la fosta stație de epurare de pe malul stâng s-a furat cam tot ce se putea, toți știau dar nu s-a făcut nimic, iar anual se plăteau sute de mii de lei salarii pentru paznici. „Eu țin minte când am fost acolo până a fi demis, era gard, poartă, pompe, transformator, țevi, armatură, dar când am revenit peste câțiva ani în funcție prin judecată, am văzut că acolo nu mai era nimic, doar clădirile, în rest s-a furat”. Acesta ne-a mai spus că acele construcții de la fosta stație de epurare au fost scoase la licitație, și au fost vândute cu peste 100 mii lei din a doua încercare.
Cetățeanul ucrainean care a procurat bunurile imobile și-a dorit ca ulterior să cumpere sau arendeze și terenul adiacent, dar nici până astăzi nu i-a reușit, și într-o convorbire cu noi ne-a spus că planul să a eșuat, fiindcă prea târziu și-a dat seama că a cumpărat… aer.
Să revenim pe malul drept
Noua conducere a municipiului Soroca, aleasă în toamna anului 2019, anunța la o masă rotundă dedicată discuției acestei probleme, că a semnat un acord de colaborare pentru construcția stației de epurare cu Organizația Internațională pentru Dezvoltare Educațională cu sediul în India, reprezentată în Republica Moldova de Fiodor Ghelici, controversat activist de la Chișinău. Principalul punct din acord era construcția stației de epurare la Soroca, iar lucrările urmau a fi făcute fără a se cheltui bani din bugetul local sau republican. Ulterior autoritățile locale afirmau că pandemia le-a pus piedici în acest caz. “Cu finanțatorii din Delhi pandemia a stopat toate mișcările, afirma Lilia Pilipețchi, primarul municipiului Soroca. Eu sunt foarte axată pe problema dată. Mai sunt careva propuneri, dar până nu avem vrabia în mână, nu vorbesc, deoarece vorbă, vorbă, vorbă și până la urmă na, toate apele uzate și de canalizare se înmulțesc în Nistru. Într-adevăr, este o crimă, eu aș spune, împotriva întregii ecologii și nu doar, este și împotriva urmașilor noștri și chiar împotriva noastră. Cu toții cunoaștem ce miros neplăcut persistă și chiar a pus stăpânire pe întreaga Sorocă și sărmanii oameni nu că se revoltă, dar acest miros chiar prezintă și un pericol pentru sănătate”.
Și într-adevăr, apele uzate încărcate cu substanţe organice deversate în Nistru poluează nu doar apa de suprafaţă, dar și apele subterane, solul şi aerul, se menționează în studiul de prefezabilitate realizat în anul 2019. Pe lângă substanțele organice, în Nistru nimeresc fără a fi tratate și unii compuși chimici ai detergenților pe care-i folosim la spălatul rufelor. Tot din studiu aflăm că lipsa unei stații de epurare face ca apele uzate deversate în râul Nistru să pună în pericol sănătatea locuitorilor din zonă, de pe ambele maluri ale Nistrului. La fel afectează fauna și flora din regiune.
Printre puținii care cunosc fiecare metru din Nistru este și ucraineanul Mihail Zakusilov, care, a plutit cu barca pe râul Nistru de la izvorul acestuia până la Marea Neagră. Iar Soroca l-a impresionat, doar la prima vedere. Când s-a apropiat mai tare de oraș, imaginea feerică s-a transformat într-o mare dezamăgire. “Mi-a plăcut mult fluviul, este unul deosebit și unește cele două state, povestește Mihail Zakusilov. M-a întristat mult faptul că atunci când am ajuns cu mica mea barcă lângă municipiul Soroca, acolo am văzut o priveliște urâtă. Un oraș cu douăzeci de mii de locuitori își varsă apele reziduale direct în Nistru. Această problemă este de treizeci de ani și nu cred că până acum această problemă nu a putut fi rezolvată. Eu cred că dacă s-a ajuns la aceasta situație înseamnă că oamenii în primul rând nu se respectă pe ei. Casa noastră nu sunt doar pereții apartamentului sau gardul curții, casa noastră este tot pământul. Râul este la fel casa noastră. Și cum poți să nu te respecți ca timp de treizeci de ani toate excrementele orașului să curgă în acest râu frumos? Sper că veți găsi posibilități și finanțe să rezolvați această problemă, fiindcă pământul este rotund și nu se termină la ieșirea din municipiul Soroca”.
Stație de epurare la Soroca până la sfârșitul anului 2026?
În luna martie a anului 2022, președinta Maia Sandu a emis Decretul prin care aproba semnarea Acordului de Finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională de Dezvoltare, în vederea realizării Proiectului „Securitatea aprovizionării cu apă și sanitație în Moldova”. Împrumutul de la Asociația Internațională de Dezvoltare și grantul de la Agenția Austriacă de Dezvoltare este în sumă totală de 50 milioane USD, dintre ei 11 milioane sunt preconizate pentru construcția stației de epurare a municipiului Soroca. Anterior compania franceză SEURECA a definitivat Studiul de Fezabilitate și Evaluare a Impactului Social și de Mediu, iar în cadrul consultărilor publice organizate de Primăria Soroca au fost propuse patru locații pentru viitoarea stație: între satul Egoreni și Soroca, la Stația de Pompare Nord (spre Soroca-Nouă), la Stația de Pompare Sud (lângă stația de autobuze) și lângă baza de odihnă situată mai jos de municipiul Soroca. Ultima locație propusă a și fost apreciată ca cea mai bună din cele existente. Curios lucru, dar ea se află la doar 1,5 km de fosta stație de epurare de pe celălalt mal.
Între timp, în această toamnă, reprezentanții companiilor naționale și internaționale ce ar dori să participe la proiectarea și construcția Stației de Epurare de la Soroca, au venit în municipiul nostru pentru participa la o ședință de pre-ofertare. Aceștia au vizitat colectorul principal și stația de pompare, pentru a afla mai multe despre sistemul de canalizare al municipiului și a vedea locul construcției viitoarei stații, dar și traseul spre ea. Reprezentanții companiilor din Republica Moldova, România, Turcia, ș.a. au aflat mai multe informații despre procesul de depunere a ofertei, stabilit pentru luna octombrie. Aceștia au fost însoțiți de reprezentanți ai Unității de Implementare a Proiectului, conducerea primăriei și specialiștii de acolo, S.A. “Regia Apă-Canal Soroca”, ș.a.
Ministrului Mediului, Sergiu Lazarencu, care este și el sorocean, a declarat pentru ”Observatorul de Nord” că până la sfârșitul anului 2026 Stația de Epurare de la Soroca ar trebui să fie construită. “Va fi totul împreună – design & build, adică se va lansa licitația și firma care va câștiga va face proiectul și va construi stația de epurare. Noi la nivel de minister am transmis terenul de la Moldsilva către primăria Soroca și respectiv așteptăm și noi cu nerăbdare să înceapă licitația, ca în 18 luni să fie construită această stație de epurare mult așteptată de toți sorocenii. Eu spun că până la sfârșitul anului 2026 este real ca Soroca să aibă stație de epurare” ne-a zis ministrul.
Lilia Pilipețchi, Primarul municipiului Soroca aleasă pentru un nou mandat, își pune speranța în acest proiect și crede că în sfârșit va avea și urbea noastră mult așteptata, la propriu și la figurat, stație de epurare a apelor reziduale. „Lipsa stației de epurare este o problemă istorică, deoarece circa 30 de ani toate instrumentele pentru tratarea apelor uzate lipsesc. În prezent avem foarte mari motive de bucurie, suntem deja la o etapă foarte palpabilă, după mine. Am făcut cunoștință ca toți agenții economici care doresc să construiască stația de pompare, am ținut ca ei să fie la curent cu toate problemele cu care se pot întâlni pe parcursul elaborării acestei documentații. Și de ce avem marea speranță că în 31 de luni, conform tuturor cerințelor, stația de epurare să fie deja construită în municipiul Soroca. Ar fi un moment îmbucurător și îl văd eu foarte constructiv pentru faptul că același operator economic va construi și stația de epurare și întreg pachetul a documentației tehnice”.
Faptul că ani de zile problema a fost politizată, a fost ca un talaghir prins la gâtul proiectelor, care așa și nu ajungeau la un final pozitiv. În prezent culorile politice diferite dintre autoritățile locale și cele centrale nu dăunează proiectului, cel puțin așa afirmă Lilia Pilipețchi.
„Municipiul Soroca are o colaborare în totalitate caldă absolut cu toate instituțiile, atât la nivel național cât și la nivel local, nu s-a izolat Primăria municipiului Soroca după culoare. Avem o echipă puternică, care știe să muncească corect, care știe cumva să lipească lucrurile corect ca să scoată în evidență doar pozitivul. Și atunci lucrurile cumva se încheagă la nivel de republică. Municipiul Soroca este parte a tuturor programelor posibile și imposibile, facem parte din programul Întreprinderi și comune dezvoltate pentru țară din programul Orașe, poli de creștere, Satul european cu revitalizarea urbană și ne propunem ca să aducem Soroca în marea competiție cu toate orașele cumva mai dezvoltate sau care au început lucrurile mai bine și mai devreme ca Soroca”.
Dorin Ambros, managerul proiectului „Securitatea aprovizionării cu apă și sanitație în Moldova” ne-a spus că echipa pe care o conduce a avut și mai are mult de lucru. Și chiar dacă ce s-a făcut până acum nu se vede la suprafață de către cetățeanul de rând, de fapt carul s-a mișcat din loc.
„S-a lucrat întru obținerea tuturor coordonărilor cu instituțiile statului implicate procedural în procesul de pregătire a documentației tehnice pentru lansarea construcției stației. În plus mai există și procedurile Băncii Mondiale (creditorul proiectului) care uneori nu coincid cu cele ale Republicii Moldova, astfel este nevoie de mai mult timp pentru a obține permisiunile necesare și de a înainta spre atingerea obiectivelor intermediare și a celui final – construcția stației”.
Cât privește provocările apărute, acesta susține că sunt destule, au existat și mai există, dar despre ele ar vrea să discutăm în ziua tăierii panglicii de inaugurare a stației de epurare la Soroca.
„Dar, totuși, un exemplu de provocare as vrea să-l aduc aici. Prima și cea mai serioasă provocare a fost alegerea amplasamentului pentru construcția stației de epurare. Am avut 6 opțiuni de amplasament și fiecare a fost trecută prin filtrul unui șir de criterii de evaluare a fezabilității (fezabilitate – adică trebuia să răspundem la întrebarea cât de realistă este funcționarea normală, continuă a stației după construcție în funcție de locul ales). Criteriile au fost următoarele: economic (costul de investiție și întreținere a stației), financiar (cât va costa serviciul pentru populație, tariful cu alte cuvinte), social (ce impact va avea localizarea stației asupra locuitorilor din zona – evitarea situației când un număr mare de populație va fi deranjat de prezența unui obiectiv industrial în preajmă), de mediu (lista de normative la poluare, zgomot, consum de energie, emisie de CO2 -schimbări climatice, etc). Cu mari dificultăți și riscuri (de ordin instituțional – regulator) s-a hotărât că unicul loc fezabil din punct de vedere financiar, adică acceptabil pentru buzunarul consumatorului de servicii de canalizare sau cum i se mai spune astăzi sanitație este terenul de 2,4 ha din extravilanul comunei Vasilcău, la distanță de 100 metri de Nistru, în preajma drumului local Soroca – Trifăuți. Celelalte opțiuni de amplasare, poate mai convenabile din punct de vedere al corespunderii diferitor normative de construcție, sanitare și de mediu ar fi dus la o scumpire inacceptabilă a lucrărilor de construcție, dar și mai important și mai periculos pentru durabilitatea rezultatului și al impactului proiectului – la creșterea serioasă a tarifului pentru cetățeni. Astfel, atunci când criticii proiectului (nu există proiect fără critici – e normal să fie așa! Mai rău e când lumea tace pe durata de proiectare și vine cu critici atunci când excavatoarele sunt deja în teren) se pronunță împotriva amplasamentului selectat ar trebui să-și dea seama, să realizeze un adevăr: stația de epurare sau se va construi în terenul selectat sau nu se va construi deloc. Nu există amplasament mai convenabil decât acest teren cu numărul cadastral – 7857210.028” conchide Dorin Ambros.
Managerul proiectului „Securitatea aprovizionării cu apă și sanitație în Moldova” crede că termenul real când Soroca ar putea să aibă stația de epurare ar fi anul 2027. Cât e de veridic acest termen, timpul va arăta.
Acest material a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene, în cadrul proiectului „Susținem mass-media independentă și publicarea conținutului de calitate în Moldova”, implementat de ERIM și CU SENS. Conținutul subiectului și opiniile expuse aparțin, exclusiv, autorilor.
