Vara, paleta de fructe conține toată gama naturii. La piață sau în supermarketuri, îți fug ochii. De altfel, ca și iarna. Doar că acum 10 ani, toate fructele erau străine. Acestea erau aduse de oriunde, numai nu din livezile și câmpurile ucrainene. Era prea costisitor să cultivi propriile fructe. Dar în ultimii 3 ani, situația s-a schimbat radical și Ucraina a ajuns pe piața mondială a fructelor. Numai în perioada ianuarie – aprilie producătorii autohtoni de fructe și pomușoare au sporit volumul vânzărilor de produse peste hotare.
În anul 2015, statul nostru, datorită agricultorilor, a satisfăcut pe deplin cererea de mere, pere și gutuie pe piața internă. Iar numai peste un an, a trimis peste hotarele țării o cantitate record de aceste fructe. Volumul exporturilor au depășit indicatorii din 2008 – perioada de până la criză. Merele organice ucrainene au fost declarate drept cele mai gustoase și solicitate fructe din lume. Acum, acestora le revin 97% din toate livrările. În anul 2016 producătorii ucraineni comercializau merele la cel mai ridicat preț în țările asiatice, în mediu de 0,44 dolari SUA per kg, în UE – 0,22 dolari per kg. În Belorus, companiile exportatoare din Ucraina livrau cele mai ieftine mere, la un preț mediu de 0,17 dolari per kg. Prețul mediu pe piața internă a țării, în anul 2016, era de 0,18 dolari SUA per kilogram.
Cele mai multe mere, sau fructe ale tinereții, se consumă în SUA și în Marea Britanie. Acest fruct este protagonistul pe mesele familiilor din aceste țări. Aici, se consideră că mărul conține cea mai mare cantitate de vitamine necesară pentru sănătate, de aceea, este atât de prețuit fructul. Și acum în piețele și supermarketurile din aceste țări, la compartimentul „Furnizor” este etalat drapelul nostru albastru-galben.
«An apple a day keeps doctor away»
Un măr pe zi ține doctorul la distanță
Dar nu este totul atât de bine în afacerile fructifere, precum pare. Timp de 16 ani, în Ucraina aproape că nu au fost create terenuri noi, căci a planta un hectar de meri, sau peri – e deloc ieftin, iar profitul va trebui așteptat câțiva ani. Precum zic experții: „să planteze o livadă și să obțină profit din asta, îți permit doar cei bogați”. Volumul livrărilor a crescut, pentru că livezile ucrainene sunt roditoare, dar în câțiva ani, acestea se vor epuiza, iar despre altele, noi, nimeni nu se îngrijorează.
De altfel, în acest caz, o mare nișă o ocupă agricultorii individuali. Căci în gospodăriile lor mici ei cultivă cantități nu mai mici, decât marii producători. Pur și simplu să procure produsele de la micile întreprinderi, pentru comercianți e mai problematic. Dar merele ucrainene nu vor dispărea nicăieri.
Cu pomușoarele și fructele de pădure lucrurile se aranjează și mai interesant. Astfel, 8,5 mii de tone au constituit livrările de afine, vișine, cireșe și alte fructe (+70%), în sumă totală de 10,8 milioane dolari SUA (+63%). Producătorii de zmeură și mure au vândut peste hotare produse în volum total de 2,5 mii de tone (+154%) pentru 3,3 milioane de dolari SUA (+123%).
De altfel, pomușoarele ucrainene au deschis piața livrărilor din țările Orientului Apropiat și EAU. Dar cel mai important impediment în calea sporirii vânzărilor în rețelele comerciale ale UE este costul mare al certificatului Global Gap, care permite exportarea produselor proaspete. Potrivit directorului general al companiei „UcrAgroConsut”, Serghei Feofilov, afacerea fructiferă rămâne a fi un segment al sectorului agrar din Ucraina atractiv pentru investiții. Cauzele principale ale acestei tendințe sunt marja mare, creșterea cerinței pe piețele internă și externă, condițiile climaterice favorabile și tendințele alimentației sănătoase.
Desigur, ramura ucraineană de creștere a fructelor ar putea avea mai multe oportunități, dacă ar exista o verticală bine definită: CÂMP – VÂNZARE – RĂMĂȘIȚELE SPRE PRELUCRARE. Dar iată că ultimul punct aproape că nu e dezvoltat în Ucraina. Acea cantitate mare de materie primă, care nu a putut fi vândută, ar putea deveni gem, dulceață, suc, fructe uscate sau produs congelat. Iar companii, care practică o asemenea afacere, sunt foarte puține. Dar și aici există propriul specific.
În anul 2007, în orașul Jovkva din regiunea Lvov, a fost creată o companie ucraino-elvețiană, care a construit aici un depozit frigorific și a început congelarea și sublimarea fructelor.
Produsele sale congelate (căpșunele și zmeura), compania le vinde atât în Ucraina cât și peste hotare. Iar pentru fructele sublimate, piața noastră încă nu este pregătită, ne asigură aici. Căci astfel de căpșuni, zmeură sau afine, de obicei, costă de câteva ori mai scump decât cele proaspete. Pe lângă asta, nu s-au obișnuit încă ucrainenii noștri să consume așa bunătăți. În schimb în europenilor afinele ucrainene sublimate le sunt pe plac.
„Galfrost” lucrează atât cu fructele cultivate, cât și cu cele de pădure. Desigur că procesul de livrare a afinelor sau murelor montane e cel mai complicat. Pentru asta e necesar de a aranja colectarea acestora și livrarea rapidă la fabrică. Căci aici, în primul rând, au grijă de calitate. Fructele alterate sau mucegăite nu sunt acceptate.
De altfel, calitatea proastă – este cea mai mare problemă, cu care se confruntă compania. „Galfrost” deține certificatele speciale, care permit comercializarea fructelor congelate și sublimate ucrainene peste hotare. Aceste certificate garantează că produsul este organic, curat și calitativ. Dar fermierii autohtoni, care colaborează cu această companie ucraino-elvețiană, deseori nu respectă cerințele impuse.
Maxim Belozerov, Director general al companiei Galfrost
Tocmai de asta, „Galfrost” și-a creat un partener – „Agro Frutiku”, care furnizează depozitului frigorific căpșuni și zmeură proaspete. Fructele se cultivă tot în raionul Jovkva, în satul Bîșkiv. Această companie are grijă de organicitatea și calitatea produselor. Dar fabrica poate prelucra mai multe fructe, de aceea e pregătită să colaboreze cu mulți fermieri, care vor respecta regulile.
Irina Kobrîneț, agronomul-șef al „Agro Frutiki”, asigură că: zmeura și căpșunii lor, ei le cultivă, le îngrijesc și colectează conform tuturor standardelor europene. Căpșunul, ca și în alte gospodării moderne, nu stă aplecat pe solul gol, ci pe un acoperământ din paie.
Mai mult, căpșunele și zmeura, aici, sunt colectate în mănuși de unică folosință, sau imediat după spălarea pe mâini, ceea ce este o condiție obligatorie. Dar cel mai important este că aici se cresc produse organice, cu respectarea tuturor regulilor. Fructele coapte, în funcție de soi, sunt aranjate într-un mod specific, astfel încât să nu se altereze sau umezească și rapid sunt livrate la fabrică. Fiecare partidă este verificată adițional chiar în laboratorul din câmp. Și o atitudine la fel de responsabilă, „Galfrost” solicită și de la alți potențiali furnizori de fructe.
Păi cum am putea învăța agricultorul ucrainean să activeze potrivit unei noi scheme și încă astfel, încât aceasta să fie avantajos și pentru el însuși? În lume deja au fost găsite răspunsurile acestor întrebări. Fiecare țară a găsit soluție în corespundere cu propria legislație. Dar o idee – cooperarea – ni se potrivește pe deplin și nouă.
Din anumite motive, mulți asociază cooperarea cu colhozurile și doar unii cunosc că anume primele cooperative în Ucraina au luat naștere până la Uniunea Sovietică. Dar mai apoi, sub conducerea bolșevică, aceste asocieri clasice au dispărut.
Sensul cooperărilor constă în crearea ciclului complet: de la producător – la consumator, precum și în minimalizarea cheltuielilor neproductive. Astfel se stabilește cea mai scurtă cale de la producător spre cumpărător și are loc un schimb reciproc avantajos: producătorul obține profit, iar consumatorul economisește. Mai mult, cooperarea modifică abordarea de formare a economiei statului. Principiul controlului „de sus – în jos” este înlocuit de cel opus – creșterea economiei de sus în jos. În Ucraina, acum, activează peste două mii de cooperative cunoscute, dintre care aproximativ 200 se ocupă de fructe și pomușoare.
Nikolai Stețkiv a fost al doilea din regiunea Lvovului, care a fondat o cooperativă. Nikolai avea studiile în construcții și drept, dar în anul 2014, războiul i-a schimbat viața radical. El a mers benevol în batalionul „Lvov”, iar când a revenit, orașul i-a oferit în folosință un teren în satul Rakoveț. Nikolai nu a stat mult pe gânduri și a decis ferm să-și schimbe spre bine atât propria viață, cât și să aducă schimbări pozitive în viața țării. Pe propriul teren de 10 sote a început să crească căpșuni organice, ca pentru sine. Când procesul a început, s-a cooperat cu încă 2 foști luptători din zona ATO, care aveau terenuri prin apropiere.
Acum, Nicolai are doar 4 rânduri de căpșuni și o seră cu fructe remontante, care dă roadă până aproape de Revelion. El recunoaște că această activitate nu i se dă deloc ușor, dar merită a fi practicată. În următorul an, tânăra cooperativă planifică să planteze încă un hectar de căpșuni și să organizeze aici sărbători de familie – un fel de distracție turistică în câmp.
Nikolai Stețkiv, Fondator al cooperativei
Până când, Nikolai nu are probleme la capitolul comercializarea fructelor. Le vinde în satul, în care le crește, precum și în Lvov. Când volumul se va extinde, vor căuta noi piețe de desfacere, dar despre faptul că nu-i va reuși să vândă căpșunele la timp, el nu își face griji. Visează la producerea gemului de casă. Căci întreprinderi de prelucrare a fructelor și pomușoarelor, în Ucraina, nu sunt multe, și nici de câteva sute de kilograme nimeni nu va vrea să se ocupe, de asta va face totul în condiții casnice. Și încă mai vrea să procure camere frigorifice și să le vândă locuitorilor Lvovului căpșune congelate.
Desigur că cooperare – nu este panaceu pentru Ucraina, dar este o oportunitate pentru agricultorii ucraineni de a-și începe propria afacere în condiții bune.
