Educația profesională în domeniul agriculturii: mai multe investiții vor da rezultate mai bune

0

In perioada iulie-noiembrie 2018 Asociația Obșteasca  Pro Cooperare Regională a implementat proiectul: „Facilitarea dezvoltării educației profesionale în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale în țările Parteneriatului Estic (EaP) cu susținerea financiară din partea Forumului Societății Civile a parteneriatului Estic (EaP CSF Re-granting Scheme).

Grupul țintă al proiectului l-au constituit instituțiile din învățământul vocațional tehnic (școli profesionale și colegii) care pregătesc specialiști în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, instituții din sectorul public, ONG-ri din domeniu,întreprinderile din sectorul agricol, studenți ai instituțiilor de educație din domeniul agricol.

In urma implementării proiectului au fost atinse următoarele rezultate:

  1. A fost efectuată analiza situației existente în domeniul instruirii vocațional tehnice in agricultura;
  2. Au fost realizate 220 de chestionare prin care a avut loc intervievarea categoriilor de actori din grupul țintă;
  3. A fost organizat un workshop si doua mese rotunde pentru analiza situației în domeniu si discutarea rezultatelor chestionarelor realizate;
  4. A fost elaborat un studiu si formulate recomandări pentru îmbunătățirea situației în domeniul instruirii în agricultură.

Scopul general al studiului a fost: evaluarea situației existente, problemelor și a necesităților Învăţământului Vocaţional Tehnic din agricultură și sectorul rural din regiunea de Nord a Republicii Moldova – pentru a identifica ce competențe, intervenţii şi ce tip de pregătire profesională sunt necesare pentru ameliorarea situaţiei din domeniu în viitor.

Studiul a fost realizat în 13 raioane şi 68 de localităţi rurale din regiunea de Nord. Implementarea studiului a prevăzut chestionarea formală la sediul entităţii sau locul de muncă a 220 de respondenți din 4 grupe ţintă de beneficiari (sectorul public, ONG-ri, întreprinderi agricole, studenți și absolvenți de instituții de învățământ de profil agricol).

Informaţia necesară pentru pregătirea studiului a fost colectată prin metoda intervievării directe, astfel fiind intervievați 56 reprezentanți ai întreprinderilor din domeniul , 38 reprezentanți ai APL de diferite niveluri, 26 reprezentanți ai ONG-lor si 100 studenți si absolvenți ai instituțiilor de învățământ din domeniul agriculturii și dezvoltării regionale.

Principalele constatări  ale studiului efectuat de AO Pro Cooperare Regionala pentru evaluarea situației existente, problemelor și a necesităților Învăţământului Vocaţional Tehnic din regiunea de Nord a Republicii Moldova sunt următoarele:

– Utilitatea cunoștințelor teoretice primite şi accesibilitatea informaţiilor din instituția profesională în procesul de formare profesională este considerata ca utila şi absolut utilă de majoritatea respondenților

– Cu privire la evaluarea calităţii programelor furnizate de instituțiile din învățământul vocațional-tehnic studiul releva că nivelul de educaţie în aceste instituții nu corespunde cerinţelor pieţei muncii şi doar in mica măsura este ajustat la necesităţile economiei reale. Astfel, nivelul nesatisfăcător de pregătire profesională a absolvenţilor şi viitoarei forţe de muncă reprezintă un impediment major în dezvoltarea economiei Republicii Moldova;

– Cu referire la necesităţile de instruire şi programele de educaţie în instituțiile din învățământul vocațional-tehnic la pregătirea specialiştilor calificaţi şi solicitaţi de piaţa de muncă, respondenţii considera ca sunt necesare asigurarea instruirilor în domeniile ca: marketing si vânzări, managementul calității produselor, management si planificarea afacerii. Totodată, sunt sugerate schimbări majore în programa de studiu şi practica pentru a asigura dezvoltarea de competente utile necesare sectorului real al economiei: 87% considera utilă includerea a mai multor activități practice.

– În cadrul studiului peste 69% din respondenţi au apreciat ca efectivă şi foarte efectivă intervenţia şi eficienţa programelor donatorilor internaţionali care susţin educaţia în sectorul agricol şi în special în domeniul învăţământului dual din Republica Moldova.

– 73% din respondenți afirmă că nivelul de calificare al studenților care absolvesc instituții ce pregătesc specialiști în agricultura nu corespunde cerințelor pieții muncii. Astfel angajatorii se confruntă cu dificultăţi majore în identificarea pe piaţa muncii a persoanelor cu o calificare satisfăcătoare în domeniul agricol sau a dezvoltării antreprenorialului rural. Putem afirma cu certitudine că la entităţile care activează în sectorul agricol şi rural persistă problema găsirii de angajaţi calificați, care imediat ar putea fi incluşi în procesul de producere.

– Principalele probleme cu care se confruntă întreprinderile agricole la angajarea tinerilor specialişti în câmpul muncii sunt în proporţie de 70-80% cauzate de lipsa competentelor practice, motivarea candidaţilor sa lucreze in zonele rurale şi salariile mici.

Studiul în cauză a efectuat o radiografie de moment a situației existente, problemelor și a necesităților învăţământului vocațional tehnic în baza cărora au fost  elaborate concluzii relevante, recomandări şi soluţii practice asociate îmbunătăţirii eficienţei studiilor şi procesului de instruire practică duală.

Conform Indicelui Educaţiei, cu un rezultat de 0.725 puncte, în anul 2016 Republica Moldova s-a plasat pe locul 61 din 188 de ţări incluse în clasamentul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Conform datelor Fondului Monetar Internaţional, la capitolul PIB per capita Republica Moldova se situează pe locul 140 din 186 de ţări cu un rezultat de $ 1803 în 2017 (media mondială fiind de $ 10023). Aceşti doi indicatori indică că la capitolul educaţie Republica Moldova are capacităţi relative ceea ce pe termen lung duce la diminuarea dezvoltării economice. Astfel, pe de o parte nivelul scăzut de dezvoltare are ca efect limitarea investiţiilor în educaţie şi dezvoltării capitalului uman, iar pe de altă parte lipsa resurselor  umane  diminuează calitatea şi productivitatea muncii, principalii factori ai creşterii economice.

Deşi în perioada 2000-2017 cheltuielile pentru educaţie au constituit în mediu 7,2% din PIB, aceste cheltuieli rămân insuficiente din cauza PIB-ului scăzut. În consecinţă, performanţa elevilor rămâne a fi una din cele mai joase de pe continentul European, iar investiţiile în educaţie nu asigură sporirea competitivităţii economiei naţionale.

Studiul efectuat a relevat în general că nivelul de educaţie în învățământul vocațional tehnic corespunde cerinţelor pieţei muncii, dar necesită de a fi ajustat la necesităţile economiei reale. Astfel, nivelul nesatisfăcător de pregătire profesională practică a absolvenţilor şi viitoarei forţe de muncă, poate prezenta un impediment major în dezvoltarea economiei Republicii Moldova.

Principalele probleme cu care se confruntă IMM la angajarea tinerilor specialişti în câmpul muncii sunt în proporţie de 70-80% cauzate de lipsa competentelor practice, motivarea candidaţilor sa lucreze in zonele rurale şi salariile mici.

Recomandări:

  1. Creşterea investiţiilor în educaţie şi eficientizarea acestora prin finanţarea domeniilor – sectoarelor prioritare de studii în centrele instituțiile din învățământul vocațional tehnic (scoli profesionale si colegii), cu majorarea ulterioară graduală a acestora în conformitate cu gradul de angajare în câmpul muncii a absolvenţilor raportată la creşterea economică  sectorială.
  2. Ajustarea programelor de instruire în instituțiile din învățământul vocațional tehnic la cerinţele pieţei de muncă prin implicarea tuturor părţilor interesate, în special a statului la elaborarea de politici coerente (Ministerul Învățământului, MADRM), a centrelor de educaţie şi a angajatorilor din mediul de afaceri şi rural. În acest context în cadrul instituțiilor din învățământul vocațional tehnic este necesara acordarea de mai multă atenție dezvoltării competențelor cognitive, competențelor profesionale şi cunoaşterii limbilor moderne, care sunt insuficiente.
  3. Stimularea angajatorilor să investească mai activ în viitoarea forţă de muncă prin crearea de parteneriate între întreprinderi şi instituţiile de învăţământ.
  4. Stimularea antreprenorialului și susținerea creării de IMM-ri, în mediul rural, capabile să creeze cât mai multe locuri de muncă productive și competitive. În acest context dezvoltarea de programe de stat pentru facilitarea angajării tineretului în câmpul muncii ar fi oportuna.
  5. Implementarea largă a sistemului de orientare profesională la toate nivelurile de studii (scoală, liceu, universitate) și formare profesională continuă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.