EXPLICĂM: Cum poți lupta cu corupția de la locul de muncă

0
52
whistleblower employee concept, vector illustration, whistleblower employee concept, vector illustration

Majoritatea probabil a auzit de Edward Snowden, care a făcut publice mai multe documente despre presupusa activitate a instituțiilor de securitate din Statele Unite în domeniul interceptărilor datelor personale. Acesta ar putea servi un exemplu despre ceea ce scriem noi în continuare, și anume „avertizorul de integritate” – o persoană care dezvăluie ilegalitățile și corupția de la locul de muncă. 

Ce este un avertizor de integritate 

Avertizorul de integritate (în engleză cunoscut drept whistleblower – cel care suflă în fluier, care semnalează) este un informator din interiorul unei instituții (de stat sau private), care poate aduce la cunoștința autorităților activități imorale sau ilegale. Republica Moldova reglementează acest domeniu printr-o lege aprobată încă în 2018 – legea 122 „privind avertizorii de integritate”. Însă implementarea ei a fost posibilă abia în 2020, atunci când a fost aprobat Regulamentul nr. 23 cu privire la procedurile de examinare și raportare internă a dezvăluirilor practicilor ilegale. 

Altfel spus, în sensul legislației naționale, avertizarea de integritate este o dezvăluire cu bună-credință de către un angajat a unei practici ilegale ce constituie o amenințare sau un prejudiciu adus interesului public.  

Cine poate fi avertizor de integritate și care sunt pașii pentru dezvăluiri 

Practic oricine poate fi avertizor, dar acesta trebuie totuși să întrunească niște condiții – trebuie să aibă minim un an în calitate de angajat, voluntar sau stagiar, ori să aibă raporturi juridice contractuale (contractant) angajatorul. 

Un avertizor de integritate poate semnala o serie de practici ilegale precum corupție, încălcări în domeniul mediului, încălcare a libertății unei persoane, securitate națională, dar și alte încălcări sau inacțiuni ce prejudiciază interesul public.  

Cei care se hotărăsc să devină avertizori de integritate pot alege să aducă informațiile la suprafață în două moduri: intern sau extern. Pe plan intern, un avertizor poate raporta neregulile făcute de alte persoane din cadrul organizației, cum ar fi cele făcute de managerul superior. Pe plan extern, avertizorul poate aduce acuzațiile la lumină prin contactarea unor organizații terțe, cum ar fi mass-media, guvernul sau forțele de ordine. 

Totuși, în Republica Moldova, statutul de avertizor de integritate poate fi obținut doar dacă ești înregistrat oficial în registru. Registrul poate fi direct la CNA sau în cadrul instituției angajatoare, care, la rândul ei, ar putea merge la CNA.  

 Astfel, în așa-numitul Registru al dezvăluirilor trebuie să fie menționate:  

  • numărul și data de înregistrare a dezvăluirii practicii ilegale; 
  • descrierea practicii ilegale și a prejudicierii interesului public; 
  • denumirea entității private în privința căreia se face dezvăluirea. 

De asemenea, identitatea angajatului care dezvăluie practici ilegale nu se divulgă, decât dacă persoana vizată nu își dezvăluie identitatea și statutul. „Dacă cineva depune o avertizare de integritate la CNA, această cerere trebuie să fie examinată, iar dacă sunt anumite răzbunări de la angajator, acesta va beneficia de protecția avocatului poporului”, spune Galina Bostan, expertă la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției. 

Astfel, dacă angajatul a menționat că în privința sa se întreprind măsuri de răzbunare (prin acțiuni, omisiuni sau amenințări) din partea angajatorului sau a unei alte persoane din cadrul entității publice sau private în care activează, în Registrul dezvăluirilor se înscriu următoarele informații: 

  • măsurile de răzbunare;  
  • numele persoanelor care întreprind măsuri de răzbunare;  
  • este sau nu recunoscut angajatul care depune dezvăluirea practicilor ilegale în calitate de avertizor de integritate;­ 
  • a solicitat sau nu angajatul aplicarea măsurilor de protecție, care sunt acestea și data solicitării; 
  • măsurile de protecție aplicate avertizorului de integritate, data aplicării. 

În această situație, Avocatului Poporului este entitatea cu cel mai important rol și are următoarele responsabilități: 

  • să asigure recepționarea și examinarea solicitărilor de protecție; 
  • că contribuie la anularea măsurilor de răzbunare și soluționare pe cale amiabilă a conflictelor dintre avertizorii de integritate și instituțiile vizate; 
  • să vină cu recomandări pentru repunerea imediată în drepturi a acestor avertizori, dacă le-au fost încălcate drepturile; 
  • să asigure înaintarea în instanțele judecătorești a tuturor acțiunilor în vederea protejării drepturilor acestor avertizori. 

Respectiv, Avocatul Poporului examinează în regim prioritar, în termen de cel mult 15 zile, cerea prin care se solicită această protecție. Instituția poate cere de la solicitant probe sau informații suplimentare de precizare, dar și prezentarea unor probe.  

Totodată, această protecție poate fi și retrasă dacă informațiile avertizorului de integritate nu sunt veridice, pretinsa răzbunare nu este reală sau chiar dacă între dezvăluire și răzbunare nu este dovedită o cauză și efect. 

Obligațiile angajatorului  

Angajatorii sunt obligați să adopte actele administrative pentru examinarea și raportarea internă a dezvăluirilor practicilor ilegale de către angajați. Totodată, aceștia se mai obligă să desemneze persoana/subdiviziunea responsabilă de recepționarea, înregistrarea dezvăluirilor interne și întreprinderea acțiunilor de examinare și de soluționare a acestora, precum și de ținerea Registrului dezvăluirilor practicilor ilegale și al avertizărilor de integritate.  

Angajatorii se mai obligă să asigure o modalitate clară de recepționare, înregistrare și examinare a cazurilor în condiții de confidențialitate, dar și să asigure examinarea avertizării și comunicarea rezultatelor.  

Aceștia se mai obligă să transmită către Centrul Național Anticorupție sau, după caz, unei alte autorități publice competente informațiile din avertizare dacă acestea întrunesc elementele unei infracțiuni sau contravenții, cu informarea avertizorului despre faptul transmiterii informației. 

Și, într-un final, până a ajunge la CNA, să tragă la răspundere disciplinară responsabilii care nu au asigurat recepționarea, înregistrarea și examinarea dezvăluirilor, dar și pentru necomunicarea rezultatului examinării sau neasigurarea confidențialității identității avertizorului de integritate. 

E suficient cadrul legal?  

Experta CAPC Galina Bostan spune că, în prezent, cea mai mare greșeală pe care ar putea să o facă autoritățile ar fi „să umble la legislație”. „Politicienii într-o veselie schimbă cadrul legal, numindu-le reforme. Cadrul legal este satisfăcător, pur și simplu trebuie de identificat soluții de a-l pune în lucru. Nu vorbesc de avertizorii de integritate, dar de combaterea corupției, în general”, spune aceasta.  

CNA a precizat că în prezent se lucrează la un studiu mai larg în cadrul rețelei internaționale „Network for Integrity”, ce include și subiectul avertizorilor de integritate. „Odată finalizat acel studiu, o să venim și cu propuneri de modificare a legislației”, se menționează în răspunsul oferit de instituție.   

Deocamdată, numărul cazurilor de dezvăluiri sunt modeste. Nu există nici o statistică cu privire la ce fel de sesizări au fost, din același motiv – un număr relativ mic. Într-un răspuns oferit de CNA se precizează că au fost înregistrate 11 cazuri. În mare parte, avertizorii de integritate reclamă abuzuri din partea superiorilor. 

 Moldova.org

Sursă imagine: Whistleblower Network News

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.