Cum 130 de primari revoltați și uniți au șters culoarea politică de pe drumurile locale

0
218

Satul Slobozia Mare din raionul Cahul are circa 6 mii de locuitori, două școli și două grădinițe. Lungimea drumurilor locale aflate în gestiunea primăriei este de 40 de kilometri. Deși acestea țin de competența autorităților publice locale, până în 2017 în bugetul primăriei nu erau repartizați bani pentru întreținerea drumurilor. Problema a fost soluționată după ce 130 de primari și-au unit eforturile.
 Mai jos explicăm cum au reușit să obțină fonduri și cât de lungă a fost această cale.

Ce reprezintă Fondul rutier și esența nemulțumirilor primarilor

Fondul rutier, creat prin lege în 1996, are mai multe destinații, printre care cea mai principală – întreținerea, reparația și reconstrucția drumurilor publice naționale și locale. Acesta este format în cea mai mare parte din accizele pentru produsele petroliere și taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în RM. Potrivit legislației, fondul este gestionat de un consiliu format în special din membrii Guvernului.

Banii erau repartizați centralizat conform programelor anuale ale lucrărilor de reparație și întreținere a drumurilor publice aprobate de Guvern, nu și a drumurilor locale. Potrivit autorităților publice locale, pe parcursul ultimilor ani distribuirea banilor din Fondul rutier se transformase într-un adevărat instrument politic în mâinile autorităților publice centrale, resursele financiare fiind alocate localităților unde primarii erau adepții partidelor de la guvernare și fără argumentări clare.

De altfel, în 2016, ministrul Transporturilor, Iurie Chirinciuc, a recunoscut că banii din Fondul rutier erau repartizați pe criterii politice.

Întrunirea primarilor locali

Primara Valentina Carastan din satul Slobozia Mare spune până la modificarea legislației trebuia să meargă la Guvern „cu mâna întinsă” pentru a obține banii necesari pentru reparația și întreținerea drumurilor locale. „Bugetele locale nu suportau astfel de cheltuieli. Trebuia să fii de o anumită culoare politică ca să faci un drum în localitate”, zice primara. Ea povestește că în Slobozia Mare nu erau trotuare, oamenii mergeau pe acostament. „Aici circulația este foarte densă pentru că suntem în apropierea portului Giurgiulești. Două grădinițe, două școli – copiii nu erau în siguranță”. De asemenea, în localitate sunt drumuri în pantă, iar în anumite locuri „nu ajungea nici ambulanța”.

În 2016, primara, alături de alți 130 de primari locali, a participat la ședința Consiliului Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), unde a vorbit despre această problemă, insistând ca subiectul să fie abordat în discuțiile și negocierile cu Guvernul. „Am zis să fie echitabil pentru toată lumea și să se împartă banii conform unei formule”.

La ședința cu premierul Pavel Filip a ridicat mâna și a cerut cuvântul.

„Și am spus dlui prim-ministru să ne dea nouă banii, astfel cetățeanul va veni la noi ca să ceară să facem drumuri. De altfel, eu le zic la oameni să vină la el, pentru că banii sunt acolo, nu la noi.”

Sub presiunea autorităților publice, în 2017 Guvernul a revizuit legislația și a introdus modificările necesare pentru a oferi autorităților locale fondurile necesare pentru „întreținerea, reparația și reconstrucția drumurilor publice naționale și locale”. A fost schimbată formula de repartizare a mijloacelor acumulate în Fondul rutier, astfel încât taxele pentru drumuri nu se mai duc în totalitate în Fondul rutier centralizat, ci sunt repartizate după formula: 50 la sută din taxele rutiere colectate de la posesorii de autovehicule vor merge în Fondul rutier pentru întreținerea și mentenanța drumurilor naționale, iar celelalte 50 la sută vor fi alocate autorităților publice locale (APL) de nivelul întâi, adică primăriilor satelor, comunelor și orașelor.

După modificarea legislației, Primăria Slobozia Mare a primit în contul său circa 670 mii de lei. Cu acești bani, a reușit să facă trotuare pe strada centrală. Acum acestea sunt acoperite cu pavaj și sunt finisate în proporție de 80 la sută. Din banii alocați Primăriei s-au reparat trei porțiuni pe drumurile din pantă.

Cum a decurs procesul de schimbare a legislației 

Directorul executiv CALM Viorel Furdui recunoaște că problema distribuirii banilor din Fondul rutier era abordată pe parcursul mai multor ani în discuțiile cu Guvernul. Însă la începutul lui 2016 problema drumurilor locale devenise una stringentă. Au fost discuții nenumărate atât în cadrul CALM, cât și cu reprezentanții Ministerului Finanțelor și cel al Transporturilor. La început era examinată ca soluție varianta românească – impozitul pe mașini, care este o taxă locală.

„Dar după discuții, Ministerul Transporturilor a venit cu argumente că nu este cea mai bună idee – pentru că unele localități sunt mai dezvoltate dar alte nu și, respectiv, repartizarea banilor se va face neuniform.”

Totuși, Ministerul Transporturilor venise cu un alt proiect. Potrivit lui Vitalie Rapcea, fost viceministru în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, modelul românesc presupunea să legi taxa de drumuri de autovehicule și nemijlocit de taxa de circulație și atunci fiecare raion trebuia să aibă vinieta lui. „Dar asta rezolva problema la nivel raional, și nu la cea de localitate”, explică Rapcea.

Au urmat discuții și cu experții economici de la mai multe organizații neguvernamentale, care declarau că trebuie să fie o formulă clară de alocare a banilor. Și atunci MTID a venit cu propunerea ca 50% din volumul total al taxei pentru folosirea drumurilor să meargă către către Autoritățile Publice Locale de nivelul I (primăriile) în funcție de numărul populației prezente, iar Autorităților Publice Locale de nivelul II (consiliile raionale) să le fie alocați bani pentru reparația și întreținerea drumurilor publice locale de interes raional în funcție de lungimea acestora.

„De ce în cazul APL de nivelul I în funcție de numărul populației și nu a lungimii drumurilor? Pentru că nu există o evidență clară a lungimii drumurilor în intravilanul localităților.”

Chiar dacă negocierile și discuțiile dintre CALM și Ministerul Transporturilor și Ministerul Finanțelor păreau să fi ajuns la o finalitate, potrivit lui Viorel Furdui, în ultimul moment Guvernul totuși refuză să-l aprobe pentru ca să nu scape pârghiile de influență asupra autorităților publice locale.

În acest context, CALM decide întrunirea la 16 decembrie 2016 a Ședinței extraordinare și lărgite a Consiliului Congresul Autorităților Locale din Moldova, în cadrul căreia au participat 130 de primari din toată țara, dar și premierul Pavel Filip. Primarii erau nemulțumiți că banii pentru reparația și întreținerea drumurilor locale se alocă în mod netransparent și pe criterii politice. Fiecare a doua întrebare adresată premierului ținea de lipsa banilor pentru drumurile locale. Premierul Pavel Filip declara că există soluții și că „o să fiți cu toții satisfăcuți”, fără însă a da un răspuns clar.

În urma ședinței, CALM emite o declarație în care se solicită aprobarea de către Guvern și Parlament a noului mecanism de distribuire a fondului rutier agreat între Ministerul Transporturilor, Ministerul Finanțelor și CALM, „deoarece este în interesul tuturor comunităților locale, a cetățenilor și a Republicii Moldova în întregime”. Astfel, administrațiile publice locale ar primi finanțare directă și conform unor criterii clare și transparente pentru drumuri.

Peste trei luni, la 10 martie 2017, Parlamentul adoptă modificări la Legea privind fondul rutier și la Legea privind finanțele publice locale.

Piedici de ordin politic

Vitalie Rapcea, fostul viceministru MTID, precizează că modificările au fost elaborate și promovate cu greu atât în cadrul discuțiilor cu autorităților publice locale, dar și în cadrul Guvernului, pentru că Executivul era format atunci din reprezentanții a două formațiuni politice: PDM și PL. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor era condus de un ministru liberal, însă majoritatea membrilor Guvernului erau numiți sau susținuți de democrați, care trebuiau convinși să susțină proiectul.

În același timp, trebuiau convinși și colegii de la celelalte ministere, în special cei de la Ministerul Finanțelor, care au avut obiecții la acest proiect. Acestea se refereau în special la faptul că primarii nu vor putea gestiona corespunzător banii alocați. „Am promovat acest proiect, spunând că nu modificăm cuantumul fondului rutier, ci modalitățile de repartizare”, mai spune fostul viceministru. Potrivit lui, mecanismul de promovare a noilor modificări era deja pornit: exista o presiune din partea primarilor care deja nu mai cedau.

De asemenea, guvernarea trebuia să demonstreze vectorul european și să implementeze Strategia privind reforma administrației publice în baza raportului de țară SIGMA /OECD, ceea ce deriva din Acordul de Asociere RM-UE, potrivit fostului deputat Iurie Țap, care era membru al Comisiei administrație publică din Parlament. „Și atunci când au semnat foaia de parcurs, când și-au declarat vectorul european, ei nu puteau să nu facă anumiți pași”, explică Țap.

Sursă foto: Primariasloboziamare.md

https://www.moldova.org/cum-130-de-primari-revoltati-si-uniti-au-sters-culoarea-politica-de-pe-drumurile-locale/

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.