Când este vorba de sănătate, NU EXISTĂ LOC PENTRU „MĂRUNȚIȘURI”

0
1679

Pandemia care nu se lasă plecată ne-a afectat viața tuturor și fiecăruia în parte, iar coronavirusul a scos la iveală toate metehnele medicinii moldovenești (și nu doar moldovenești, or am fost cu toții martorii mai multor bâlbâieli marca „Organizația Mondială a Sănătății” (OMS), de exemplu) și ne-a făcut pe toți să ne simțim mici și neputincioși în fața pericolului real, pe cât de invizibil, pe atât de necruțător. Și chiar dacă virusul mai continuă să facă ravagii, conform unor reguli nescrise, acesta va pleca, mai degrabă sau mai târziu, în istorie sau își va ocupa locul nedemn în șirul virușilor de sezon, iar noi, supraviețuitorii (ptiu-ptiu, să nu fie de deochi!), vom fi nevoiți, ba chiar strânși la perete să analizăm ceea ce s-a întâmplat și să găsim soluții pentru a nu trece prin ceea ce am trecut. De altfel, primele concluzii le vom trage chiar acum, iar invitații mei de azi sunt doamna doctor Eugenia Rezuș, șefa Secției boli interne (prin cumul și a Secției „suspect covid”) și domnul doctor Mihai Mâțu, consilier raional. Celor interesați de această temă le propun să privească emisiunea „Observatorul”, accesând site-ul nostru observatorul.md

 

A fost greu, astăzi este mai ușor, dar mai este mult până departe.

Eugenia REZUȘ: În raionul și municipiul Soroca, situația infectării cu Covid-19 este puțin mai bună decât la sfârșitul lunii martie-începutul lunii aprilie, dar și în primele zile de mai. Au fost chiar zile când nu am avut nici un suspect de covid, dar pacienți aflați la tratament am avut tot timpul. În ultima săptămână, cu părere de rău, cazurile de infectare au devenit mai frecvente, dar nu atât de multe ca la începutul pandemiei sau când municipiul se afla în carantină.

Mihai MÂȚU: Urmează încă să analizăm în detalii ceea ce s-a întâmplat, dar în calitatea mea de medic, dar și de consilier trebuie să recunosc că pandemia ne-a găsit, în mare măsură, nepregătiți. Și dacă astăzi putem răsufla mai ușor, meritul aparține lucrătorilor medicali de rând și mai puțin celor aflați la conducere. Cu riscul de a supăra pe cineva, vreau să accentuez că au fost comise multe scăpări, atât din punct de vedere uman, cât și logistic.

Redactor: Nu știu din ce cauză autoritățile, inclusiv cele de la spital, s-au arătat indisponibile de a conlucra cu presa pe motiv că nu am fi obiectivi în relatările noastre. Regretabil faptul, dar această închidere a fost nocivă, în primul rând pentru cititorii noștri, care trebuiau informați despre ceea ce se întâmplă din primele surse, dar nu din „auzite”.

Mihai MÂȚU: Este adevărat, or, dacă exista această deschidere și conlucrare, era posibil să evităm unele greșeli pe care le-am comis. Or, nu putea să fie rău peste tot și numai la Soroca totul să fie bine. Regretabil faptul, dar dorința șefilor de a ascunde realitățile ca nu cumva să le creăm disconfort superiorilor nu este, cu siguranță, o soluție bună. De altfel, Soroca va intra în istorie prin faptul că războiul (cu covidul) de-abia începuse, dar oastea era deja la pământ.

Când în Italia era catastrofă, noi trebuia să luăm măsuri, dar…
Eugenia REZUȘ: Atunci când în Italia era catastrofă, noi trebuia să luăm măsuri urgente, dar noi am crezut că pandemia va trece pe lângă noi. N-a fost să fie, a venit urgia și peste noi. Ne-am mobilizat, ne-am echipat, s-a muncit foarte mult, în condiții de supraaglomerație. Ce să mai, a fost foarte greu.

Redactor: V-a fost greu Dvs., dar nu ne-a fost ușor nici nouă, celor din afara fenomenului medical. Când nu există un protocol clar cu privire la ce să facem și cum să ne comportăm, este imposibil să nu greșești. Să zicem, un medic zice să purtăm mască peste tot, altul este de părere că aceasta este necesară doar în locurile publice…

Eugenia REZUȘ: Este adevărat, și în lumea medicilor există diferite opinii în ceea ce privește purtarea măștii, dar dacă OMS spune că este necesar să le purtăm, acest lucru trebuie respectat.

Mihai MÂȚU: Noi, medicii, contactăm zilnic cu diferite persoane și habar nu avem dacă aceste persoane sunt purtătoare de infecție sau nu. Părerea mea personală este că în spațiile închise, oricare ar fi acestea, secție de spital sau transportul obștesc, purtarea măștii este indicată. Cât privește Spitalul raional Soroca, atâta timp cât nu avem un sistem de ventilare adecvat, pericolul infectării va persista.

Simptomele se schimbă odată cu virusul
Eugenia REZUȘ: Virusul se modifică și clinica diferă. Primar a fost atacarea căilor respiratorii, cu strănut, cu tuse, febra, iar ulterior au apărut și alte simptome — dureri în piept, diaree, vomă, dureri musculare. Sunt pacienți, de exemplu, care prezintă doar dureri musculare, nu pot merge, efectiv. Dacă cineva prezintă astfel de simptome,pot spune că, în proporție de 80 la sută, covidul este prezent.

Mihai MÂȚU: Variabilitatea tabloului clinic în caz de Covid-19 depășește tot cu ce s-au întâlnit medicii până acum. Nemaivorbind de persoanele asimptomatice sau acele cu simptoame ușoare, cum ar fi lipsa gustului și mirosului. Una peste alta, nu trebuie să uităm și mediatizarea largă a acestei infecții, inclusiv de persoanele care sunt departe de medicină și mai mult duc lumea în derută. Or, niciodată nu am avut atâția „specialiști” în boli infecțioase ca în prezent.

Eugenia REZUȘ: Foarte multă informație cu privire la acest virus este contradictorie. Medicina are nevoie de timp pentru analizarea situației și pentru a găsi protocolul care ne-ar permite să facem față situației, dacă aceasta se va mai repeta.

Când autoritățile sperie, iar doctorii bucură
Redactor: Deseori informațiile prezentate de autorități sunt de-a dreptul apocaliptice. De exemplu, zilele acestea premierul Chicu ne speria că au rămas locuri numărate în spitale și precum că suntem deja în al doilea val al pandemiei…

Eugenia REZUȘ: Astăzi la Soroca avem două secții de covid, celelalte secții ocupându-se doar cu pacienții non-covid. În Secția de boli contagioase se tratează pacienții confirmați cu covid, în formă ușoară și medie. În această secție numărul de pacienți variază, azi (19 iunie — red.) numărul bolnavilor fiind de 14.

Mihai MÂȚU: O parte din greșelile comise pot fi puse pe faptul că politicul a avut o implicație fără precedent în domeniul medical. S-a făcut piar politic și s-a făcut imagine politică pe baza acestei nenorociri. În loc să se implice în sferele care chiar aveau nevoie de protejare, să zicem în economie, politicul s-a amestecat impardonabil acolo unde nu este competent. Ca să nu mai amintesc de faptul cum și unde a fost înmormântată prima doamnă medic răpusă de covid sau de faptul că medicii, cărora li se cuvin indemnizațiile de 16.000 lei promise de guvernare, așa și nu le-au mai primit. Sau, mai exact, unii au fost compensați, iar alții bat drumurile pentru a primi ceea ce li se cuvine.

Eugenia REZUȘ: Cu privire la acest subiect trebuie crezuți specialiștii. De altfel, noi am fost preîntâmpinați că al doilea val ar putea apărea mai spre toamnă, iar acum vom avea cazuri sporadice.

Redactor: Apropo, este mult sau puțin 400, să zicem, de cazuri de infectare la 3.000.000 de populație sau nu mai mult de 16-17 cazuri în medie per raion?
Eugenia REZUȘ: Este o cifră foarte mare.

Bătrânii: să stea în izolare sau să iasă la aer liber?
Redactor: Am citit undeva că dacă o persoană stă în izolare 8 săptămâni, odată ieșită „în lume”, aceasta riscă să moară de orice virus comunitar. Iar noi izolăm, bunăoară, bătrânii și astfel îi supunem unui risc enorm…

Eugenia REZUȘ: Desigur, persoana izolată pierde din imunitate și poate fi afectată fatal de orice virus — adenovirus, paragripal și altele. Ca să nu mai zicem de efectul moral-emoțional nociv pe care îl trăiește o persoană aflată în izolare. Pe de altă parte, din experiența mea de lucru în această secție, iar în acele două luni am avut 209 pacienți confirmați cu covid-19, pensionari au fost doar 34 și nici unul nu a decedat. Ba mai mult, bătrâni de 80 și mai mulți ani s-au tratat cu succes.

Am învățat noi oare lecția „Covid-19” sau rămânem repetenți?

Eugenia REZUȘ: Virusul a lovit medicina soroceană crunt, iar trei colegi de-ai noștri au pierdut lupta cu inamicul periculos și invizibil. Foarte mulți au contactat virusul, inclusiv au trecut prin clipe grele. Amprentele infectării au rămas, cu siguranță, iar frica a pus stăpânire pe mulți dintre noi, mai cu seamă când ni se spune că vine al doilea val. Am și eu în spate o experiență bogată de muncă, dar niciodată nu ne-am confruntat cu un virus atât de sever ca acest coronavirus. Nu am avut atâția infectați și decedați, nu am avut carantină, izolare și autoizolare. Am conștientizat multe lucruri și sper ca pe viitor să fim mai bine pregătiți pentru a face față la astfel de situații.

Mihai MÂȚU: În calitate de doctor mi-aș dori ca colegii mei să însușească un lucru foarte important — indiferent de circumstanțe să fie sinceri cu sine și cu cei din jur, să fie verticali în relațiile cu acei aflați pe o scară ierarhică mai înaltă și să spună lucrurilor pe nume, să nu ascundă adevărul, așa crunt cum este. Când realitățile sunt raportate așa cum sunt, putem evita niște rezultate fatale. În calitate de reprezentant al administrației publice, sunt convins că a venit demult timpul ca fiecare să se ocupe de ceea ce trebuie, dar nu ce dorește — medicii să trateze, politicienii să facă politică, ziariștii să reflecteze realitatea așa cum este, brutarii să coacă pâine… Îmi pare rău că, în această pandemie, multe lucruri au fost făcute stângaci, chiar caraghios.

Dincolo de toate, sper că autoritățile să revină la lucrurile bune care au fost făcute anterior. Îmi pare rău să o spun, dar noi nu am avut o Agenție de Sănătate Publică în calitate de coordonator în ceea ce privește lupta cu virusul, ca să zic că la Spitalul raional din Soroca nu este medic-epidemiolog. Îmi doresc discuții sincere și de lungă durată la tema cum am gestionat situația de pandemie, ce lecții am învățat și ce greșeli să nu mai comitem. Nu de dragul fotoliului de care unii se țin cu ambele mâini, dar pentru a nu mai ajunge acolo unde am fost. Apropo, în anul 2007 a fost creat un Centru Republican de Medicină a Calamităților, care avea grijă ca fiecare instituție medicală să fie pregătită de a activa în condiții complicate, cum a fost această pandemie. Cu părere de rău, în anul 2016 acel Centru a fost lichidat. Aceste declarații ar putea stârni comentarii, ba chiar ar putea strica niște relații dintre noi, dar dacă nu o să spunem lucrurilor pe nume, riscăm să călcăm pe aceeași greblă și riscăm să pierdem vieți omenești în continuare.

Este regretabil faptul, dar temerile doctorului Mâțu că nu toată lumea este gata să învețe lecții din această pandemie și, cu atât mai mult, nu dorește să se dezică de vechile „principii și idei” nu sunt fără temei. Or, atâta timp când minciuna și dorința de a „râde cuiva în dinți”, cum zic moldovenii, substituie adevărul și, pur si simplu, un comportament adecvat situației și vremurilor în care trăim, riscăm să rămânem ostatici în fața virușilor. Și nu numai…

*Datele utilizate în Infograme reflectă situația la data de 22 iunie

***Articolul a fost realizat în cadrul proiectului „Înțelegerea audienței prin asistență digitală”, implementat  de internews cu suportul Suediei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.