Integrare Europeană: calea Estoniei

0
113

În luna decembrie, am participat, alături de alți jurnaliști, într-o vizită de studiu în Estonia, oferită de Centrul European pentru Parteneriatul Estic (ECEAP). Prin aflarea noastră în Tallinn și în unele regiuni ale acestui stat baltic am încercat să aflăm din prima sursă mai multe despre estonieni și calea lor de la eliberarea de sub ocupația sovietică și până la integrarea în Uniunea Europeană.

Știam că Estonia, la fel ca Letonia și Lituania, încă de pe timpul Uniunii Sovietice erau altfel decât celelalte “state-surori” încorporate în URSS. Astfel că alegerea căii spre Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică a fost una firească pentru popoarele baltice. Rând pe rând, Estonia s-a debarasat de unele din vechile metehne și “standarde”, adoptând schimbările din mers. “După ce am ieșit din Uniunea Sovietică, noi nu am mai putut vinde pe acea piață cartofi, pește, nimic, ne-au închis accesul, ne spune Einar Vallbaum, primarul municipiului Viru-Nigula și consul onorific al Republicii Moldova în Estonia. Cu ajutorul finlandezilor și suedezilor noi am căutat de la bun început o nouă piață în Uniunea Europeană. Aceasta ne-a ajutat. Dar voi nu ați avut această dificultate și puteați să vindeți și în fosta URSS, iată aici este problema voastră.

Vederea din curtea unei foste uzine transformate într-un campus creativ

După ce s-au închis uzinele, colhozurile și alte întreprinderi la noi, acestea au fost date fermierilor și persoanelor care au dorit să se ocupe de ele. A fost o libertate pentru oamenii de afaceri, iar legile favorizau deschiderea afacerilor și dezvoltarea lor, nimeni nu ne-a încurcat. Băncile ne ofereau credite cu procente mici, iar la voi în Republica Moldova erau mai mari. Noi trebuie să le spunem un mare mulțumesc finlandezilor și suedezilor pentru susținere”. Einar Vallbaum a îndrăgit Republica Moldova încă din tinerețe, mai ales că din întâmplare (sau poate nu) aniversarea celor 25 de ani de la naștere l-a prins pe pământurile noastre. La recomandarea fostului Ambasador în Estonia Victor Guzun, acum aproape cinci ani lui Einar Vallbaum i-a fost conferit de către președintele Nicolae Timofti „Ordinul de Onoare” al Republici Moldova pentru dezvoltarea şi aprofundarea relaţiilor de prietenie şi colaborare. În ultimii ani el este un promotor asiduu al Republicii Moldova, iar vinurile basarabene sunt la loc de cinste în casa sa. Ține foarte mult la țara sa și crede că schimbarea spre bine începe de la fiecare cetățean, iar acest lucru nu trebuie tratat ca o lozincă, ci înfăptuit în fiecare zi. Nu-i place când unii concetățeni de ai săi dau din mâini a lehamite și spun că nu-i treaba lor atunci când văd o neregulă. Îi pasă de tot și știe că doar așa urmașii săi vor trăi într-un stat mai bun. “Eu când merg și văd o sticlă aruncată o iau și o pun în urna de gunoi. Dar sunt și din cei care doar îi dau cu piciorul și o împing mai departe. Dar așa nu se va schimba nimic. Trebuie să crezi în tine, să te respecți pe tine, să-ți respecți poporul și părinții. De aici începe totul. Și noi spunem uneori — este bine acolo unde nu suntem noi. Dar când estonienii merg la lucru în Finlanda, noi acolo suntem oameni străini. Așa cum și voi sunteți străini atunci când mergeți la lucru în Italia. Cine vă iubește în altă țară pe voi sau pe noi? Aici este orașul meu, este pământul meu, aici m-am născut și aici vreau să mor”, susține Einar Vallbaum.

Einar Vallbaum, primarul municipiului Viru-Nigula și consul onorific al Republicii Moldova în Estonia:
“Eu când merg și văd o sticlă aruncată o iau și o pun în urna de gunoi. Dar sunt și din cei care doar îi dau cu piciorul și o împing mai departe. Dar așa nu se va schimba nimic. Trebuie să crezi în tine, să te respecți pe tine, să-ți respecți poporul și părinții. De aici începe totul. Și noi spunem uneori: este bine acolo unde nu suntem noi. Dar când estonienii merg la lucru în Finlanda, noi acolo suntem oameni străini. Așa cum și voi sunteți străini atunci când mergeți la lucru în Italia. Cine vă iubește în altă țară pe voi sau pe noi?”

Inga Ionesii, ambasadoarea Republicii Moldova în Estonia:
“Aici, în Estonia, lumea nu complică foarte mult lucrurile, ei sunt foarte constructivi. Ei încearcă din lucruri minime să creeze și să facă lucruri mărețe. Asta ar fi ceea ce noi trebuie să preluăm. Noi nu trebuie să ne gândim că ne trebuie milioane, să reieșim din ce avem, dar să punem în funcție creativitatea. Aici o să vedeți acest lucru și în regiuni. Ei au experiența aceasta fiindcă nu tot timpul au avut fonduri și bani mulți, își spuneau: cum putem să creăm și să facem ceva reieșind din resursele pe care le avem?”. Multe idei pot fi preluate, care sunt foarte simple, dar deseori nu ne gândim la ele.

Eerik Heldna, expert anticorupție:
“Corupția, din punctul meu de vedere, trebuie legată de securitatea națională. Noi avem doi miniștri condamnați, unul al Agriculturii și altul al Mediului. Iar dacă astăzi el, de exemplu, a transmis cuiva o informație de uz intern legată de anumite sectoare de pământ, pentru a favoriza anumite contracte, ce se va întâmpla mâine dacă el devine ministrul Apărării? Aveți un exemplu bun de combatere a corupției alături, la frații voștri români. În anul 1992 la ei era mult mai rău ca la noi, iar acum România este un stat normal”.


În calea sa spre integrare europeană Estonia a ales să lupte cu corupția, astfel ea se află în top 20 cele mai necorupte țări din lume. Reformele nu au fost mimate, dar realizate, iar conform sondajelor cetățenii au o mare încredere în sistemul judecătoresc și o foarte mare încredere în poliție. “Aduc un exemplu din 2001, atunci când în Estonia într-o singură zi a fost oprită “cultura” precum că polițiștilor li se poate permite să meargă beți la volan, ne relatează expertul anticorupție Eerik Heldna. De multe ori atunci când polițiștii erau opriți, spuneau că sunt de ai lor și mergeau mai departe. Dar în luna iulie a anului 2001 unul dintre șefii poliției rutiere a tamponat un biciclist într-un orășel din sudul Estoniei. Atunci a fost un scandal imens, oamenii se întrebau cum este posibil așa ceva, deși știau că oamenii legii își permiteau de multe ori să meargă fără centură, cu viteză mare etc., dar de această dată a fost acordată o atenție deosebită acestui caz. Atunci prefectul Tallinn-ului a chemat toți comisarii la el și le-a spus: dacă nu ați înțeles, de azi această practică nu va mai avea loc, gata. Noi înțelegem că toți venim cu practici din anii ’90 sau din perioada sovietică, dar de azi să nu se mai repete. Unii comisari au zâmbit pe sub mustăți și nu credeau că este ceva serios. Peste două săptămâni alt polițist se deplasa în stare de ebrietate cu mașina de serviciu, el era legenda poliției de investigații a Estoniei. Cu toate acestea, colegii i-au dat amendă și a doua zi a fost demis din sistem, chiar dacă îi mai rămase doar jumătate de an până la pensie. Și de atunci această “cultură” a unor polițiști ce conduceau automobilul în stare de ebrietate a fost exterminată. Și când au mai fost vreo două cazuri asemănătoare, tot așa s-au încheiat. Iar acum mai riscă doar debilii”. În Estonia, la fel ca în celelalte 20 de țări din acest top, corupția nu a fost exterminată într-o zi sau o lună, totul s-a făcut treptat, iar procesul a fost unul anevoios, dar necesar. O atenție deosebită s-a acordat corupției politice. “Corupția, din punctul meu de vedere, trebuie legată de securitatea națională, continuă Eerik Heldna. Noi avem doi miniștri condamnați, unul al Agriculturii și altul al Mediului. Iar dacă astăzi el, de exemplu, a transmis cuiva o informație de uz intern legată de anumite sectoare de pământ, pentru a favoriza anumite contracte, ce se va întâmpla mâine dacă el devine ministrul Apărării? Aveți un exemplu bun de combatere a corupției alături, la frații voștri români. În anul 1992, la ei era mult mai rău ca la noi, iar acum România este un stat normal. În 2004 au spus: ori în doi ani schimbăm această situație sau nu vom vedea Bruxelles-ul foarte curând. Reacția societății civile a fost pe măsură, oamenii nu mai doreau ca totul să continue așa cum a fost până atunci. De ce s-a întâmplat Maidanul din Ucraina? Nu fiindcă oamenii care au fost acolo au citit cele peste 800 de pagini ale Acordului de Asociere cu UE. Sunt sigur că mulți nici prima pagină nu l-au citit. Dar ei au înțeles că este un pas simbolic și dacă vor mai tărăgăna, totul va continua cum a mai fost. Voi aveți norocul să vedeți în preajmă succesele și eșecul țărilor vecine. Cum a fost pentru noi Finlanda, așa pentru voi poate fi România. Alte țări însă nu au așa modele în preajmă și pot învăța doar din greșelile proprii”.
Nu putem afirma că astăzi Estonia este o țară fără de probleme, iar integrarea în Uniunea Europeană a transformat-o într-un stat perfect. Sunt și acolo probleme, se confruntă și estonienii cu unele greutăți, dar autoritățile și cetățenii nu au stat pe loc cu mâinile în buzunare, ci au căutat mereu soluții. Iar soluțiile de multe ori erau inedite și creative, care nu cereau neapărat și resurse financiare imense.

Estonienii sunt creativi în tot și în toate

“Aici, în Estonia, lumea nu complică foarte mult lucrurile, ei sunt foarte constructivi, afirmă Inga Ionesii, ambasadoarea Republicii Moldova în Estonia. Ei încearcă din lucruri minime să creeze și să facă lucruri mărețe. Asta ar fi ceea ce noi trebuie să preluăm de la ei. Noi nu trebuie să ne gândim că ne trebuie milioane, să reieșim din ce avem, dar să punem în funcție creativitatea. Aici o să vedeți acest lucru și în regiuni. Ei au experiența aceasta fiindcă nu tot timpul au avut fonduri și bani mulți, își spuneau: cum putem să creăm și să facem ceva reieșind din resursele pe care le avem? Multe idei pot fi preluate, care sunt foarte simple, dar deseori nu ne gândim la ele. Sunt mulți de ai noștri care vin încoace, văd niște lucruri și spun: dar eu tot pot face la fel la mine în sat, în raion și pleacă foarte entuziasmaţi acasă spunându-și: cum nu m-am gândit eu la asta? De la estonieni putem afla cum au trecut ei parcursul acesta ca stabilire ca țară după 1991, când noi am pornit de la același punct. Parcursul acesta spre integrarea europeană tot nu a fost simplu. Estonienii sunt foarte deschiși și-ți vor spune greșelile pe care le-au făcut și o să-ți sugereze cum este mai bine să faci. Acesta este un lucru foarte prețios, căci nu toți sunt gata să se împărtășească cu o astfel de experiență. Sunt alții care spun că la noi este bine și a fost bine tot timpul. Asta e”.
Și dacă la începutul anilor ’90 atât Estonia, cât și Republica Moldova aveau cam aceleași șanse, astăzi suntem departe de nivelul estonienilor. Iar acest lucru se datorează și faptului că estonienii știau de la bun început cine sunt, de unde vin, cum și unde vor să meargă. Iar noi nici astăzi nu prea știm…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.