Victimele deportărilor staliniste, comemorate la Visoca. „Toate s-au început cu un lătrat de câine…”

0
71

Astăzi la Visoca au fost comemorate victimele celui de-al doilea val de deportări staliniste. Câțiva locuitori și oaspeți au asistat la slujba de pomenire susținută de un sobor de preoți, în frunte cu părintele Sorin Huluța și PS Antonie, Episcopul de Bălți. 

Tragedia acestei generații este faptul că nu își amintește și nu pomenește mai des oamenii care au suferit în urma deportărilor, a menționat după oficierea slujbei, PS Antonie.





Nicolae Ciuntu, în vârstă de 84 de ani, își amintește cu suspine despre acea filă neagră din istorie. El spune că totul s-a petrecut sub ochii săi. Din fericire, în acea noapte, a reușit să scape, fiind salvat de o rudă. Însă, multe persoane apropiate au fost deportate. „A fost luată cu forța acea pătură a populației care avea dragoste de muncă și pământ, un grad de cultură și educație. I-au lichidat într-un timp foarte scurt. Acum vedem care sunt urmările… Toate aceste evenimente, spune el, s-au început cu un lătrat de câine la mijlocul nopții, pe la ora 03 00, apoi s-au auzit focuri de armă. Armata a opus rezistență doar la noi în sat. Aici se afla și cea mai mare grupă a arcașilor lui Ștefan cel Mare, dar cineva i-a trădat, blocând intrarea pe unde ei puteau evada. A doua zi au venit două plutoane din Bălți, au înconjurat gospodăria acelor oameni. Au urmat lupte cu focuri de arme între ei, ca până la urmă să aibă de suferit și familiile lor”.

Cu trei ani în urmă, la inițiativa unui grup de locuitori, în sat a fost edificat un monument în memoria celor deportați.

„Am umblat, alături de membrii grupului de inițiativă jumătate de an la primărie, până am căpătat dreptul de a construi, ca până la urmă să găsim acest colț de pământ, pe care l-am cumpărat. În mare parte, la construcție au participat și nepoții mei”, a mărturisit bărbatul.

Soția sa, Maria Ciuntu, a îndemnat consătenii să viziteze mai des monumentul din centrul satului. „Mulți dintre cei deportați nu au morminte, unii au fost aruncați din tren, menționează ea, iar rudele ne tot întreabă, dacă îi pomenim. Vă mulțumim pentru că ați fost alături de noi și am făcut aceasta faptă bună”, a conchis doamna Maria.

Menționăm că preoții din Soroca au asistat și la slujbele de comemorare organizate în prima parte a zilei în Bălți și Drochia.

Cel de-al doilea val de deportări s-a petrecut în noaptea din 6 spre 7 iulie 1949, astăzi împlinindu-se 69 de ani de atunci, fiind declarată zi de doliu național.

Potrivit locuitorilor satului Visoca, raionul Soroca, unii deportați s-au întors la baștină, iar numărul celor care mai sunt în viață nu ar depăși cifra de cinci.

Revenim curând cu secvențe video.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.