Hidrocentralele — o amenințare pentru Nistru (II)

0

În ultimul timp se discută tot mai des despre proiectul Ucrainei de a construi un complex din șase hidrocentrale pe Nistru, mai sus de barajele existente. Unii vorbesc deschis despre pericolul care-l prezintă această idee pentru Nistru și locuitorii din bazinul fluviului, iar alții mai mult prin culoare sau pur şi simplu tac şi aşteaptă. Atunci când am aflat că Centrul Media pentru Tineri lansează un Media Tur la tema “Construcția hidrocentralelor pe râul Nistru. Efecte și consecințe”, mi-am propus să particip pentru a afla opiniile experților și ale oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului despre râul care ne unește.


Citește și: Hidrocentralele – o amenințare pentru râul Nistru


Primul popas l-am făcut la mănăstirea rupestră de la Liadova (Ucraina), situată peste Nistru de Naslavcea. De pe vârful stâncii se vede bine hidrocentrala nr. 2 de pe râu. Părintele Pavel îmi povestește amintirile sale despre Nistrul copilăriei. “De obicei, când omul se implică în natură, strică totul. Iar lăcomia celor de sus este prea mare, nicicum nu se satură de acele hârtii. Dacă aș fi eu la putere, aș opta ca să producem electricitate din energia solară și cea a vântului. Să nu fie nici o centrală nucleară, de la care este radiație. Din cauza hidrocentralelor pe Nistru este mai puțin pește și există criză de apă în fântâni. Îmi este milă să văd cum seacă Nistrul și cum se umple de tot felul de alge. Peste câțiva ani veți putea pur și simplu să săriți peste Nistru”.

Mergem mai sus până ajungem la hidrocentrala nr.1, de unde începe un lac de acumulare imens. Apoi o luăm spre Hotin. Gazdele noastre, colaboratorii Parcului Național Hotin, ne spun că sunt împotriva planurilor pe care le-ar avea autoritățile lor. “Suntem categoric împotrivă, proiectul construirii celor șase hidrocentrale este unul foarte dăunător pentru ecologia regiunii, afirmă Andrei Domanciuk, administratorul Parcului Național Hotin. Instituția noastră prin oamenii de știință demonstrează acest lucru de fiecare dată când desfășurăm diverse activități, cum ar fi flashmob-uri, participarea la conferințe, publicarea articolelor.

Lacul de acumulare de pe Nistru aflat mai sus de Hidrocentrala „Dnestrovsk”.

În preajma Cetății Hotin se văd bine efectele construcției Hidrocentralei de la Novodnestrovsc, este vorba despre un proces intensiv de mâlire a albiei Nistrului. Acum locuitorii orașului Hotin nu au unde se scălda în Nistru. Dar și promovarea intereselor energeticienilor este foarte mare, mai ales că este vorba de sume foarte mari de bani, sper totuși că noi vom câștiga. Se zice că astfel se vor rezolva anumite probleme în privința aprovizionării cu energie electrică a unor zone, dar Ucraina nu este într-o stare critică, de parcă nu are alte resurse. Din câte cunosc, țara noastră vinde și altora electricitate. Cred că ideea construirii hidrocentralelor nu este un pas deștept. Problema poate fi rezolvată dacă cetățenii ucraineni și moldoveni vor fi solidari, deși eu cred că este de ajuns și doar dacă noi, ucrainenii, vom acționa, dar împreună este mai ușor”.

Apropo, cei de la Hotin simt deja efectele negative ale hidrocentralelor existente, iar apa potabilă de calitate devine treptat un lux. “Noi deja avem probleme și cu aprovizionarea cu apă a orașului Hotin din cauza că zonă este înnămolită. Așa că în prezent în fiecare zi pompele se înnămolesc și dacă nu ar fi spălate zilnic, atunci nu le vom mai putea utiliza. S-a mărit și prețul apei de zece ori, iar calitatea ei este mult mai rea decât pe timpuri, când apa trecea prin filtrul natural al nisipului. Apropo, noi nu ne putem permite să avem apă 24 de ore pe zi, așa că de la 9 dimineața până seara la 18:00 orășenii nu au apă la robinet”.


Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova:

„Este exclus ca noi să fim pe post de martori, fiindcă așa am făcut și-n anii ’80, când a apărut filmul “Sunt acuzați martorii”. Noi nu trebuie să fim acuzați, dar parte a unui proces de oprire a unor proiecte antiecologice. Cu atât mai mult cu cât trăim într-un timp în care există anumite libertăți. Avem această posibilitate începând cu cetățeanul de rând și terminând cu orice primar de pe malul Nistrului. Aceste proiecte, în primul rând, trebuie să decadă din mapa energeticienilor ucraineni, să nu facem baraje nicăieri, nici în Moldova, nici în Ucraina. Oriunde se va face baraje, vom vedea râuri înnămolite și în ultimă instanță transformate în mlaștini, în bălți, în lacuri de apă stătută, apă moartă. Pentru noi este foarte important ca împreună cu colegii noștri ucraineni să oprim aceste intenții de construcție a barajelor. Noi aceste posibilități le avem, fiindcă avem și susținerea ecologiștilor din Uniunea Europeană, dar și a comunităților de pe malul Nistrului, și din Ucraina, și din Moldova. Noi trebuie aceste grupuri să le unim și să facem un front larg împotriva celor care nu înțeleg acest lucru sau care urmăresc profituri. Noi pe Nistru nu urmărim nici un profit, singurul lucru pe care-l urmărim este ca râul să fie viu și să dea apă potabilă la opt milioane de moldoveni și ucraineni și să avem garanția că și peste o sută, cinci sute și o mie de ani Nistrul va fi un râu viu”.


O soluție de lungă durată la care au apelat colaboratorii instituției este educația ecologică a tinerei generații. Astfel, aceștia cred că viitorii decidenți vor înțelege mult mai bine problemele Nistrului și ale mediului înconjurător. “Noi organizăm tabere ecologice cu genericul “Școala ecologului” și “Școala biologului” și lucrăm mereu cu tinerii și profesorii, menționează Victoria Bilivska, specialistul în educația ecologică al instituției. Am ajuns la un așa nivel că deja singuri profesorii apelează la noi, iar noi colaborăm cu ei. Astfel promovăm dragostea față de mediu copiilor, ca și ei să înțeleagă problemele și să se implice în soluționarea lor pentru protejarea mediului înconjurător. În prezent Nistrul se transformă dintr-un mare râu într-o băltoacă. Dacă va continua construcția hidrocentralelor, toate speciile rare de animale și vegetație vor începe să dispară. Nistrul este un coridor ecologic care unește toată Europa și construcția barajelor va duce la aceea că noi vom pierde apa potabilă și locurile pitorești. Nistrul pur și simplu va dispărea. Cercetările efectuate de noi au demonstrat că în anumite zone ale orașului nu-i recomandabil nici măcar să te scalzi în apa Nistrului, dar nu încă și să o bem. Apa Nistrului și-a pierdut în totalitate calitățile”.

Și fiindcă Nistrul este principala noastră sursă de apă potabilă, poate ar fi cazul să nu fim doar martori pasivi în timp ce Nistrului i se pregătesc noi “ștreanguri”? Dacă autoritățile de la Kiev și Chișinău nu vor dori să se consulte și cu oamenii de rând în privința construirii acestui lanț de hidrocentrale, poate ar fi cazul să batem noi la poartă fără a aștepta doar să fim invitați? Cât privește prejudiciile de mediu și impactul asupra mediului pot fi într-adevăr catastrofale, dacă la timpul cuvenit experții nu vor fi întrebați și ascultați. Altfel, parafrazând denumirea filmul produs de Moldova Film acum 30 de ani, ar putea fi din nou acuzați martorii.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Încurajarea tinerilor să devină cetățeni activi”, implementat de IREX Europe și AO „Centrul Media pentru Tineri”, cu susținerea financiară a Uniunii Europene. Opiniile exprimate în acest material nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene.

Articolul precedentEgoreni — sat cu istorie şi prezent
Articolul următorÎncă 10 medalii pentru judocanii soroceni
Licenţiat în jurnalism și Master în Științe ale Comunicării, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova Reporter la Revista Tinerilor Români de Pretutindeni „ACUM” (2002), Reporter la Publicaţia Periodică “Observatorul de Nord” (2002 – 2009, 2014-prezent), Reporter şi prezentator la Studioul de televiziune “Sor-TV” (2002 –2009), Reporter la “Jurnal TV” - Departamentul Ştiri, “Jurnal de Weekend” și “Asfalt de Moldova” (2009 – 2011), Reporter al emisiunii “Prima Oră” la “Prime TV” (2011- 2014)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.