TRIFĂUŢI — împărăţia căpşunelor aromate

La Trifăuţi, sezonul culesului căpşunelor este în toi. Localnicii aleg cele mai coapte căpşune şi le pun în lăzi, după care acestea sunt duse în beciuri. Apropo, în unele dintre acestea nu vezi nici urmă de poloboc, vreun borcan cu compot sau cu dulceaţă. Peste tot numai căpşune, care aşteaptă să ia calea spre Capitală…

Mai multe zeci de familii din sat au prins gustul căpşunelor. Şi nu doar pentru consum, ci şi-au întemeiat afaceri de succes prin creşterea acestor fructe dulci şi aromate. Printre rândurile de căpşune sunt aşternute paie, inclusiv şi pentru că acestea să nu se murdărească. Sunt şi din cei care au dat preferinţă foliei negre.

 

Serele de pe malul Nistrului sunt acaparate de căpşune din specia Honey (în traducere din engleză — miere) şi Alba. În sat vezi atât producători mari, cât şi mici, pe toţi însă îi unesc dulcile căpşune. “Aici lucrează familii întregi, copiii din clasa întâi ajută părinţii şi culeg şi ei căpşune, ne spune ghidul nostru, doamna Carolina Cucoş, secretarul primăriei. Pentru o astfel de ocupaţie este nevoie de timp, dragoste şi sănătate. Primii pe piaţa din Republica Moldova la produs căpşune sunt trifăuţenii, fraţii Vasile şi Valeriu Bruma din Trifăuţi au fost primii pe piaţă anul trecut şi anul acesta la fel”.



Ana Guzun: “Multă muncă este la ele. Ne odihnim doar iarna trei luni de zile, în rest toată primăvara, vara şi toamna suntem în căpşune. Scoatem puii, punem paiele, prăşim, smulgem buruianul, tăiem frunzele, strângem paiele cu mâna şi multe altele”.


Zina Diacioc, Iulea Brumă şi Maria Sivac muncesc cu zor pentru a reuşi să culeagă roada până a cădea ploaia care trece hotarul și se îndreaptă spre Trifăuți. Mai în spate sunt alţi doi bărbaţi şi proprietara serelor, Ana Guzun. “Este mult mai bine să munceşti acasă decât la aceleaşi căpşune peste hotare, ne spune femeia. În primul rând, eşti acasă, lângă copil, soţ şi părinţi. Noi ne ocupăm de creşterea căpşunelor de vreo cinci ani şi avem 11 sere.

 

Uneori strângem câte 40-30 de lăzi la un cules, alteori şi 150-200 de lăzi. Le vindem la Chişinău, fiindcă în Soroca nu avem unde, sunt prea multe pentru această piaţă. Dar la Capitală se vând. Preţurile sunt cam tot aşa ca anul trecut, am început cu 75 de lei şi poate coborî şi până la 15 lei, ca să le dăm angro”.


Carolina Cucoş: “Căpşunele pentru trifăuţeni sunt apă, aer şi viaţă. Fiindcă locuri de muncă în sat nu-s, este unicul venit. Şi este un venit mare, de când sătenii se ocupă de creşterea căpşunelor s-a început traiul cel mai bunişor pentru localnici. Au apărut în sat maşini, se fac reparaţii, s-au cumpărat imobile, deci oamenii trăiesc mai bine. Căpşunele sunt o soluţie şi o scăpare foarte mare”.


Ana şi soţul ei Gicu reușesc, de obicei, singuri să îndeplinească majoritatea lucrărilor, dar la cules şi la paie iau în ajutor vreo 5-6 zilieri. La fel ca ei sunt multe alte familii, iar doamna Cucoş ne spune că zilnic de aici pornesc spre piaţă vreo 15 tone de căpşune. Deşi anul trecut fructele erau ceva mai mari şi mai frumoase, în acest an nu sunt chiar așa din cauza temperaturilor mai scăzute, în schimb şi-au păstrat gustul de căpşune adevărate.

Preluarea știrilor, reportajelor și interviurilor de pe site-ul Observatorul.md se face doar până la 300 caractere cu indicarea sursei (www.observatorul.md – link activ la știrea respectivă ).

About Vadim Șterbate
Licenţiat în jurnalism și Master în Științe ale Comunicării, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova Reporter la Revista Tinerilor Români de Pretutindeni „ACUM” (2002), Reporter la Publicaţia Periodică “Observatorul de Nord” (2002 – 2009, 2014-prezent), Reporter şi prezentator la Studioul de televiziune “Sor-TV” (2002 –2009), Reporter la “Jurnal TV” - Departamentul Ştiri, “Jurnal de Weekend” și “Asfalt de Moldova” (2009 – 2011), Reporter al emisiunii “Prima Oră” la “Prime TV” (2011- 2014)

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.