Daniel Ioniţă: “Pe zi ce trece, malurile de Prut devin tot mai înguste”

0

Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniţă, a vizitat săptămâna trecută pentru prima dată Soroca. Excelenţa sa a participat, la 13 martie, la inaugurarea creșei-grădinițe din satul Zastânca, reabilitată cu susţinerea financiară a României şi la dezvelirea pietrei funerare a generalului armatei române Stan Poetaș. A doua zi, reprezentantul diplomatic a participat la deschiderea sesiunii de informare „Oportunități de cooperare economică și investițională în Regiunea de Nord a R. Moldova” ce s-a desfăşurat la filiala Soroca a Camerei de Comerț și Industrie. Totodată, Ambasadorul a acceptat propunerea de a acorda un interviu pentru ziarul “Observatorul de Nord”.

 

− De două zile vă aflaţi la Soroca, cum vă pare oraşul nostru?

Daniel Ioniţă: Pentru prima oară am sosit la Soroca şi mi se pare un oraş foarte frumos. Pe lângă evenimentele la care am participat m-am bucurat de excelenta oportunitate de a vizita Cetatea Sorocii şi Biserica Maramureşeană de lemn. Am avut acest obiectiv de mult timp în agenda mea, dar, din păcate, nu s-au potrivit lucrurile până acum. Şi le-am promis tuturor, inclusiv celor cu care am interacţionat de la consiliul raional şi primărie, că voi reveni şi nu numai la Festivalul Mărului.

 

− Aţi fost prezent şi la dezvelirea pietrei funerare a Generalului Stan Poetaș, despre care la noi se vorbea mai cu jumătate de gură. În discursul dumneavoastră aţi pus unele accente…

Daniel Ioniţă: În primul rând, trebuie să depăşim nişte mentalităţi, obişnuiesc să spun că principalii noştri duşmani suntem, de regulă, noi înşine. Dacă noi reuşim să depăşim barierele pe care le avem în mintea noastră, probabil, că vom reuşi după aceea să înţelegem mult mai bine lucrurile. Să nu uităm că a fost totuşi o istorie care a marcat aceste meleaguri. Să nu uităm că pe timpul Uniunii Sovietice despre multe lucruri nu s-a vorbit aici. De ce trebuia să se vorbească despre Generalul Stan Poetaş, care a fost un comandant de garnizoană venit aici la invitaţia autorităţilor de atunci? El s-a aflat aici în fruntea Armatelor Române pentru a pune capăt dezmăţului, terorii şi a actelor de vandalism comise de trupele bolşevice, trupelor ruseşti aflate într-o profundă dezorganizare, ca urmare, pe de o parte, a disoluţiei Imperiului Ţarist şi, pe de altă parte, a organizării în curs a noului regim. După ce a fost eroul de la Mărăşeşti, după ce a luptat la Topraisar, la Neajlov, la Bătălia Bucureştiului, a trebuit să moară ucis mişeleşte de glonţul unui rătăcit. Sigur, această istorie pe timpul sovieticilor nu putea fi spusă cu subiect şi predicat, însă doar prin cunoaşterea acestor acte vom înţelege mai bine nu numai cine suntem, dar şi ce am devenit de-a lungul timpului.

 


„În primul rând, trebuie să depăşim nişte mentalităţi, obişnuiesc să spun că principalii noştri duşmani suntem, de regulă, noi înşine. Dacă noi reuşim să depăşim barierele pe care le avem în mintea noastră, probabil, vom reuşi după aceea să înţelegem mult mai bine lucrurile. Să nu uităm că a fost totuşi o istorie care a marcat aceste meleaguri.”


 

− Aţi participat la inaugurarea grădiniței din Zastânca, reabilitată cu bani româneşti. Unii acuză România că prin grădiniţele reparate şi microbuzele donate încearcă “să cumpere” Republica Moldova. Ce înseamnă totuşi aceste investiţii româneşti în Basarabia?

Daniel Ioniţă: Nu cred că lucrurile pot fi privite în termenii descrişi de dumneavoastră. România are ample programe de asistenţă şi de cooperare pe care le derulează în R. Moldova. Sunt multe activităţi derulate din grantul de 100 de milioane de euro de asistenţă nerambursabilă oferit de România în 2014. Sunt foarte multe programe derulate prin Asistenţa oficială pentru dezvoltare, programe derulate la nivel sectorial între entităţi din România şi R. Moldova. Spunem entităţi pentru că aceste programe depăşesc cu mult un cadru strict instituţional reprezentat de ministere. Sunt organizaţii neguvernamentale şi asociaţii obşteşti care beneficiază de astfel de granturi, sunt consilii judeţene şi raionale din România şi R. Moldova care au posibilitatea ca împreună să deruleze programe în interesul comunităţilor ori să acceseze fonduri europene prin programul operaţional comun. Asistenţa pe care România o oferă cetăţenilor R. Moldova este una amplă şi vizează toată geografia R. Moldova şi nu este destinată doar unei anumite zone. Dorim ca prin această asistenţă să ajungem la toţi cetăţenii indiferent de etnia, limba şi, de ce nu?, religia cu care aceştia se identifică. Sunt câteva domenii de excelenţă, spun domenii de excelenţă pentru că acestea sunt, poate, mult mai vizibile decât alte domenii. Un domeniu pe care eu îl consider de excelenţă este domeniul educaţional, şi pe lângă amplul program de renovare a unităţilor preşcolare, pentru care Guvernul României a alocat în tranşe succesive cumulat 26 milioane de euro, din care peste 840 de grădiniţe vor fi beneficiare ale procesului de renovare. De ce termenul este aparent vag, pentru că în unele cazuri programele au vizat aproape refacerea completă, în alte situaţii doar lucrări de reparaţii, completarea cu mobilier sau dotarea blocului sanitar ori alimentar. Programele au variat, nu a fost o reţetă care s-a aplicat unitar tuturor acestor unităţi preşcolare, a contat rezultatul. Rezultatul în ceea ce ne priveşte pe noi ar trebuie să fie unul la standarde europene, copiii reprezintă cea mai valoroasă bogăţie pe care o avem şi de ei trebuie să avem cea mai bună grijă. Şi dacă nu am reuşit încă să integrăm R. Moldova în UE, măcar să aducem o bucăţică de Uniune Europeană în sate, în localităţi. Să punem o bucăţică de Uniune Europeană la sufletul tuturor cetăţenilor din R. Moldova.


Tot în domeniul educaţional trebuie amintit programul amplu de donaţii de microbuze şcolare, în total sunt 196 de astfel de unităţi care circulă pe tot teritoriul R. Moldova, la nord, la sud, inclusiv în Transnistria şi UTA Găgăuzia. Ele asigură un lucru esenţial pentru copiii şi elevii de aici, accesul la educaţie. Nu poţi vorbi de educaţie dacă nu ai în primul rând acces la această educaţie. Aceste microbuze au fost donate în toate raionale, condiţia pe care a pus-o România a fost distribuţia echitabilă din punct de vedere geografic a acestor unităţi, ca să evităm interpretările legate de susţinerea anumitor curente sau favorizarea unor anumite grupuri de oameni. Al doilea amplu program de excelenţă este domeniul sănătăţii. România are şi, probabil, va avea contribuţii importante în ceea ce priveşte derularea unor programe în beneficiul cetăţenilor R. Moldova. După cum ştiţi, s-a încheiat o primă etapă de înfiinţare a unor centre de urgenţă SMURD. Avem în derulare o a doua etapă, care va viza întreg teritoriul R. Moldova, cu înfiinţarea unor centre, cu dotarea unităţilor spitaliceşti şi tot ce trebuie ca în cazuri de urgenţă echipele specializate să intervină pentru a salva vieţi. Dar nu numai asta. Am derulat la Chişinău un amplu program de renovare a unor unităţi în cadrul Institutului Mamei şi Copilului, care este o instituţie de interes naţional, unde sunt tratate cele mai grave cazuri şi nu au loc numai naşterile obişnuite. La Institutul Mamei şi Copilului cumulat Guvernul României a alocat peste 2,5 milioane de euro, bani din care au fost renovate peste 15 astfel de unităţi. Fie că vorbim de anumite secţii specializate, fie că vorbim de dotarea cu echipamente specifice a unor unităţi sau renovarea unor spaţii în care îşi desfăşoară activitatea medicii şi asistentele medicale. La aceste domenii de excelenţă se mai adaugă şi altele, de fapt, cred că mi-ar fi imposibil să identific un domeniu pe care nu l-am susţinut cu exemple de bune practici. Mai sunt şi renovările unor clădiri fanion, obiective culturale importante — Muzeul Naţional de Artă al Moldovei şi Sala cu Orgă au fost finalizate, avem în curs de finalizare construcţia Teatrului “P. B. Haşdeu” din Cahul. La renovarea Cetăţii Soroca au fost la un moment dat şi nişte proiecte susţinute cu bani din România. Ample programe culturale cum ar fi Festivalurile anuale ale Teatrelor Naţionale cu interacţiunea aceasta între oamenii de cultură de pe cele două maluri ale Prutului. Toate acestea converg spre ideea că pe zi ce trece malurile de Prut devin tot mai înguste.

 

– Care ar fi semnificaţia invitaţiei la Bucureşti a unei delegaţii din UTA Găgăuzia în frunte cu doamna başcan?

Daniel Ioniţă: Cu doamna Irina Vlah eu m-am întâlnit la Bucureşti imediat după ce a fost aleasă în funcţia de başcan, pe vremea ceea eu eram Secretar de Stat pentru Afaceri Strategice în Ministerul Român al Afacerilor Strategice. Deci, nu ar fi o primă vizită. Găgăuzia, geografic, este mult mai aproape de România comparativ cu apropierea de oricare altă graniţă. În al treilea rând, este important să existe şi să încurajăm cu toate prilejurile schimburile şi cooperarea, inclusiv la nivel regional. Este esenţial ca programele respective să permită tuturor cetăţenilor, inclusiv celor care locuiesc în Găgăuzia, să intre în contact cu realităţile europene. Să beneficieze de facilităţile care sunt oferite R. Moldova, inclusiv Găgăuziei, de Acordul de Liber Schimb pe care R. Moldova l-a semnat cu UE. Să beneficieze de asemenea de toate prevederile care decurg din Acordul de Asociere cu UE, inclusiv libertatea de mişcare, călătoria cu un regim liberalizat de vize, întărirea schimburilor economice bilaterale ş.a. Şi, de ce nu?, este important ca oamenii de afaceri din România să fie capacitaţi să vadă oportunităţile pe care R. Moldova, inclusiv şi Găgăuzia, le oferă. Cum, de altfel, cei din Găgăuzia să fie îndemnaţi ca pe lângă limba lor găgăuză să înveţe şi limba română. Doar astfel vor putea avea acces la absolut toate facilităţile şi oportunităţile.

 

– V-aţi implicat activ în deblocarea şi catalizarea procesului de aducere a gazului românesc şi a energiei electrice de peste Prut în R. Moldova. Când credeţi că vor ajunge şi în Soroca?

Daniel Ioniţă: Fiecare din aceste două dosare merge pe drumul său. Gazoductul cu extensia sa de la Iaşi la Ungheni şi de la Ungheni la Chişinău este într-o fază mai avansată comparativ cu interconexiunea pe Linii Electrice Aeriene dintre România şi R. Moldova. Am toate semnalele că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună. La 12 martie, într-o şedinţă extraordinară, Guvernul de la Chişinău a adoptat o lege care vine să completeze cadrul legal existent şi care va permite ca atunci când va fi semnat contractul de preluare de către TransGaz a VestMoldTransGaz să fie create toate condiţiile pentru avansarea rapidă a acestui proiect. La nivelul celor doi premieri, ai R. Moldova şi ai României, s-a luat angajamentul ca proiectul să fie finalizat până la sfârşitul anului curent ori începutul anului viitor, într-un timp foarte scurt. Finalizarea proiectului o să ofere R. Moldova securitate energetică. Proiectul în sine este valoros exact din perspectiva aceasta. Dincolo de valenţele sale simbolice de racordare fizică a R. Moldova la spaţiul european prin intermediul României, pentru cei de aici principalul câştig va fi dat de asigurarea securităţii energetice. Sigur că, pe lângă dorinţa celor două părţi de derulare a proiectului respectiv, trebuie de ţinut cont de contextul internaţional care vedem că nu întotdeauna este favorabil vecinilor. Au fost nişte decizii recente luate la Stockholm, au fost nişte anunţuri şi Gazpromul, poate, le-a făcut referitor la tranzitul prin Ucraina a gazului destinat UE. Toate aceste lucruri au contribuit şi vor contribui la derularea în foarte bune condiţii a acestui proiect. Este important de ştiut că TransGazul este o companie românească foarte serioasă care are nu numai expertiza şi dorinţa de a duce la bun sfârşit proiectul respectiv, dar şi capacitatea tehnică să facă acest lucru. Cu garanții că vor fi asigurate toate condiţiile de natură legislativă şi de acordare de avize şi autorizaţii de construcţie. Astăzi, când vorbim de acest subiect, am toate motivele să cred că declaraţiile care au fost asumate la nivel politic de Prim- miniştrii României şi R. Moldova vor fi şi implementate în orizontul de timp la care înalţii oficiali s-au angajat. Referitor la cealaltă parte a întrebării dumneavoastră, interconectarea pe Linii Electrice Aeriene lucrurile sunt, de asemenea, în evoluţie şi avem în vedere derularea cel puţin a proiectului de interconectare sincronă a R. Moldova şi a Ucrainei la spaţiul european. Pentru conectarea sincronă orizontul de timp este undeva de patru-cinci ani, acest dosar depinde de evoluţiile din regiune.

 


„Considerăm că nu numai geografic, cultural şi din punct de vedere al apartenenţei spirituale Republica Moldova este eminamente un stat european, dar credem că acest parcurs european este în esenţă un proces de catharsis prin care instituţiile, autorităţile, sistemele se reformează şi acţionează sincron cu evoluţiile din Uniunea Europeană în interesul cetăţeanului.”


 

– În 2019, România preia preşedinţia Consiliului UE. Ce ar avea de câştigat la modul cel mai pragmatic Republica Moldova şi care ar fi soarta unei eventuale cereri de aderare la UE?

Daniel Ioniţă: Cu siguranţă dosarul R. Moldova trebuie privit în contextul mai larg al Parteneriatului Estic, dar şi al schemelor de cooperare în care R. Moldova este cuprinsă, şi am în vedere aici Strategia UE pentru Regiunea Dunării, Sinergia Mării Negre, care sunt forme regionale de cooperare care includ şi R. Moldova. Toate aceste dosare vor figura pe un loc înalt în ceea ce priveşte priorităţile pe care România le va urmări la nivelul UE. La partea a doua a întrebării dumneavoastră nu am un răspuns pe care pot să vi-l dau. Aşteptăm această cerere din partea R. Moldova şi, cu siguranţă, dacă o astfel de cerere va veni, România o va susţine. Nu am făcut un secret de faptul că susţinem fără rezerve parcursul european al R. Moldova. Considerăm că nu numai geografic, cultural şi din punct de vedere al apartenenţei spirituale R. Moldova este eminamente un stat european, dar credem că acest parcurs european este în esenţă un proces de catharsis prin care instituţiile, autorităţile, sistemele se reformează şi acţionează sincron cu evoluţiile din UE în interesul cetăţeanului. De fapt, despre aceasta este vorba, toate politicile ca să fie de folos trebuie să fie în folosul direct al cetăţeanului, care este supremul judecător nu doar al factorilor politici, dar şi al performanţelor unei ţări. România a fost într-un astfel de proces şi avem nu numai datoria frăţească, cum o numiţi dumneavoastră, dar şi morală de a vorbi despre lucrurile respective. Ne-am oferit de fiecare dată disponibilitatea de a împărtăşi din experienţele noastre celor care au avut ochi, urechi şi interes să ne asculte. Credem că unele din bunele practici ale noastre pot fi implementate fără nici un fel de probleme şi de R. Moldova. Parcurgerea drumului acesta către UE va avea efecte benefice în ceea ce priveşte consolidarea instituţiilor din R. Moldova, consolidarea politicilor în interesul cetăţeanului şi se vor regăsi cu dividende evidente în modul în care cetăţenii R. Moldova îşi imaginează viitorul, care trebuie să fie unul stabil, sigur şi predictibil.

 

– Aveţi o misiune mai specială în comparaţie cu alţi diplomaţi, sunteţi ambasador… acasă. Cum e să fii într-o aşa postură şi mai ales că este Anul Centenarului Unirii?

Daniel Ioniţă: Pentru mine, ca, de altfel, pentru orice diplomat român care activează în R. Moldova, această misiune este una de o foarte înaltă responsabilitate. Este o misiune frumoasă, plină atât de realizări, cât şi de unele provocări nu neapărat în sens negativ, mai degrabă în sensul în care de fiecare dată trebuie să fii în postura de a face faţă unor situaţii noi. Este o misiune care poate fi dusă la bun sfârşit fără nici un fel de probleme. Ştim exact ce trebuie să facem, avem viziunea mandatului nostru care ne-a fost încredinţat de la Bucureşti. La această viziune adăugăm de fiecare dată marea dragoste pe care o avem faţă de toţi locuitorii R. Moldova. Din combinaţia aceasta dintre viziune şi pasiune, cred eu, că se poate naşte succesul.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.