Încă o „Basarabie” lăsată în voia sorții?

Așa cum ținutul Basarabiei a fost desprins de patria-mamă România și lăsat să-și decidă singur soarta, așa și biblioteca de carte românească „Basarabia”, se pare, își menține existența de 25 de ani încoace cu forțele proprii…

Aflată în incinta unei clădiri istorice, printre primele biblioteci de carte românească din Republica Moldova aflată la Soroca, biblioteca „Basarabia” se află într-o stare deplorabilă. Scările crăpate, tavanul decorativ improvizat din hârtie care e gata să se prăbușească oricând, mobilierul „de pe vremea bunicilor”, pereții găuriți, de un albastru spălăcit, podeaua dură și rece, covoarele uzate, mai nou și dioxidul de carbon care se elimină în încăpere sunt câteva probleme cu care se confruntă angajații bibliotecii. Problema eliminării dioxidului de carbon în încăpere a fost sesizată acum 2 luni, pe 27 decembrie, de către angajații bibliotecii, menționează bibliotecara Ludmila Ungureanu: „Țin minte bine data, era 27 decembrie când a apărut problema, ne-am adresat la serviciile competente, la cel incendiar, la ecologie, la gaz. Au venit, au dat indicații. Am făcut tot ce ne-au indicat, au făcut și ei ce li s-a indicat. Oricum, nimic nu s-a rezolvat și așa și ne-au lăsat. Ni s-a spus că e problema în țeava de la încăperea vecină, de la teatru. Ni s-a indicat să alungim țeava, vecinii tot au realizat niște lucrări necesare. Acum au venit niște scrisori că a fost înfăptuit tot ceea ce li s-a indicat și problema s-a rezolvat. E adevărat că au înfăptuit indicațiile, dar nu s-a rezolvat problema. Primarul a spus că va forma o comisie de specialiști care vor depista de unde vine acest dioxid de carbon.”

 


Biblioteca deține circa 17 mii de exemplare de cărți. Anual instituția deservește circa două mii de cititori, iar la secția de împrumut anual sunt deserviți peste 20 de mii de cititori. Biblioteca mai deține două calculatoare funcționale, puse la dispoziția cititorilor.


 

Din cauza acestei situații biblioteca e pustie, iar dacă vin cititori, aceștia sunt nevoiți să părăsească rapid încăperea, deoarece acuză dureri de cap și de ochi, iritabilitate în gât din cauza condițiilor. „Aparent nu se simte, dar dacă stai mai mult în încăpere, începe să te doară capul, ochii, să simți disconfort în gât, de aceea nu permitem copiilor să stea în încăpere, iar persoanele care vin pentru a căuta informație menționează că e imposibil de stat în asemenea condiții”, spune Silvia Dabija, cealaltă angajată a bibliotecii. Ludmila Ungureanu menționează că muncesc în schimb cu colega, iar una dintre angajate s-a eliberat din funcție. „Noi ne mai schimbăm, care se mai duce la aer, care stă. Nu stăm întotdeauna, că e imposibil. Un lucrător ni s-a eliberat. A zis că nu poate să reziste în asemenea condiții. Nu știm în ce constă problema, din 2014 avem căldură, dar ni se întâmplă pentru prima dată o asemenea situație.”

În 25 de ani de activitate, biblioteca nu a avut parte de o reparație capitală. Potrivit bibliotecarei Ludmila Ungureanu, s-au mai realizat careva reparații curente la aniversări, o dată la 5 ani, reparații cosmetice, iar capitală — nu. „Într-adevăr, clădirea necesită o reparație capitală, să se schimbe tavanul, să se pună altceva pe jos. Răspunsul primarului la demersul pe care l-am făcut în sensul ăsta a fost ca să facem un design al reparației, ca să se vadă că într-adevăr biblioteca „Basarabia” necesită reparație. Ultima dată ne-am adresat la primărie în privința reparației capitale, pe când dumnealui era președintele Consiliului Raional, pentru că tavanul are fisuri și în unele locuri curge și este nevoie de reparație. Atunci a spus că mai întâi trebuie schimbat acoperișul clădirii, apoi tavanul. Nici până în ziua de azi nu s-a rezolvat.” Aceeași opinie în privința stării încăperii o are și bibliotecara Silvia Dabija: „Clădirea lasă mult de dorit. Dacă la teatru se fac repetiții, aici se așează praful pe mese, deoarece cade din pod chiar și lutul care este sub tavanul din hârtie. Ultima surpriză neplăcută chiar înaintea Anului Nou a făcut așa că acum stăm mai mult cu ușa deschisă și se răcește și în încăpere. Cititorii nu vin să stea în bibliotecă.” Tot Silvia Dabija spune că după finalizarea cursului de advocacy, în toamna lui 2017, a realizat un plan cu toate cele necesare pentru bibliotecă, pentru că și „mobilierul e de pe vremea bunicii și necesită a fi schimbat. Directoarea a spus că avem nevoie de o sută de mii de lei pentru reparație capitală. Nimeni nu o să ne dea banii ăștia. Pe lângă asta, nu avem suficienți bani pentru achiziționarea celor mai recente cărți ieșite pe rafturile librăriilor. Cititorii vin și întreabă, vor să ia cu împrumut, dar dacă nu le avem achiziționate”. „Având în vedere că Soroca este un oraș atractiv pentru turiști, aceștia vin să viziteze obiectele istorice, printre care și biblioteca „Basarabia”, care e într-o clădire istorică și e printre primele cărți de carte românească. Turiștii, când intră aici și văd care sunt condițiile noastre, rămân surprinși neplăcut, mai ales că o bibliotecă este oglinda culturală a orașului. Mergeți chiar peste Prut și veți vedea cum trebuie să arate bibliotecile. Din păcate, noi asta avem”, a conchis Silvia Dabija.

 


Grigore Bucataru, șeful Secţiei cultură şi turism: În anul 2015, CDI ”M. Sadoveanu” şi toate bibliotecile din municipiul Soroca au trecut la balanţa Primăriei Soroca. Din păcate, în anul 2017 nu s-au alocat bani pentru reparaţie. Biblioteca necesită reparaţie în interior. Mi-aş dori foarte mult ca CDI ”M. Sadoveanu” să revină în cadrul subdiviziunilor Secţiei cultură şi turism Soroca, iar ”Basarabia”, ţinând cont de specificul literaturii pe care îl posedă, merită să devină o instituţie publică cu un statut special.


 

Biblioteca „Basarabia” din Soroca a fost înființată în baza acordului de colaborare încheiat între Ministerul Culturii din România și Ministerul Culturii și Cultelor din Republica Moldova în perioada 1991-1993 și a relațiilor stabilite între cele două țări. Pe atunci, părțile au convenit următoarele: biblioteca județeană „Vasile Voiculescu” din Buzău se angajase să organizeze o filială în orașul Soroca cu cărți, periodice și alte documente grafice, iar biblioteca raională din Soroca să asigure personalul de specialitate, precum și condițiile materiale necesare funcționării corespunzătoare a filialei. Potrivit bibliotecarei Ludmila Ungureanu, primul lot de carte a fost de aproximativ șase mii de exemplare și cu asta au pornit la drum.

 

Tavanul poate cădea oricând deasupra cărţilor şi cititorilor

 

Anul Centenarului e prilej de bucurie și pentru prima biblioteca de carte românească „Basarabia” din Soroca, care împlinește în acest an 25 de ani de la fondare. „Timp de 25 de ani nu s-a investit niciun leu în reparația bibliotecii „Basarabia”. Ea necesită reparație, mai ales că e fără pod. Acolo sunt lipite niște hârtii prin care poți vedea scânduri în loc de pod. E un dezastru condițiile în care se află biblioteca. În anul când s-a deschis, în 1993, aceasta era un centru de cultură foarte mare. Toți profesorii, studenții și liceenii veneau la biblioteca asta. Biblioteca a fost binevenită, se întâmpla în momentul când noi aveam criză de carte în limba română, pentru că se trecuse atunci imediat de la grafia chirilică la cea latină. Tot ce s-a făcut în 25 de ani pentru bibliotecă a făcut Buzăul, biblioteca „Basarabia” fiind o filială a bibliotecii de la Buzău. Căldura a fost instalată de Consiliul Județean Buzău, cu concursul senatorului Marius Constantinescu s-a făcut baie în interior, fondul de carte a fost asigurat permanent. De asemenea, au fost organizate zeci de activități comune cu biblioteca „V. Voiculescu” din Buzău. Biblioteca a fost vizitată de personalități românești precum Radu Cârneci etc. Clădirea este istorică. Acolo a fost casa corpului didactic în perioada interbelică. În timpul cel mai apropiat va veni un proiect de la Buzău și se va face reparația capitală a bibliotecii, dar este o mare rușine să-ți facă acum bibliotecă. Atunci timpurile erau foarte grele, se trecea frontiera foarte greu. Câteodată, așteptau o zi și o noapte până treceau frontiera cu cărți. Nu era energie electrică, nu era căldură. Ei veneau în frig aici, veneau în condiții extraordinar de complicate și organizau activități, adică au pus suflet în această bibliotecă, o parte din oamenii de aici și o parte de peste Prut. Ce mă indignează e atitudinea conducerii față de această bibliotecă de carte românească, care ne-au adus-o în momentele cruciale ale timpului,” opinează doamna Ana Bejan, ex-prefect de Soroca.

 


Mihai Salcuțan, avocat, epigramist, Buzău: „Autorul „Cuvintelor potrivite”, scriitorul Tudor Arghezi, a botezat casa în care a locuit „Mărțișor”. Așa va trebui să numim și noi Biblioteca Basarabia, dacă diriguitorii cetății vor întreprinde urgent măsuri de reparare a acoperișului acesteia, a plafonului și a tot ce este stricat, gătind-o așa cum se cuvine pentru sărbătoarea împlinirii a 25 de ani de la fondare, eveniment ce va avea loc la 1 iulie 2018. Chiar merită! Să nu uităm că este prima bibliotecă de carte cu grafie latină din teritoriul Republicii Moldova după proclamarea independenței și că este piatra de temelie a relațiilor de colaborare multidisciplinară dintre ținuturile Sorocii și ale Buzăului. În sfertul de veac în care, pot spune, am avut reședința pe malul Nistrului, m-am convins pe deplin că sorocenii au vocație de constructori și dovadă este cetatea ziditoare de istorie și de țară ce dăinuie de secole, sunt noile și impresionantele construcții de tot felul și frumoasele biserici înălțate tot în acest interval de timp. Să fie o banală reparație atât de nesemnificativă încât să nu merite atenție? Mândria moldoveanului de a se prezenta impecabil la o mare sărbătoare nu cred că a dispărut, trebuie să existe! În spiritul zilelor Mărțișorului aștept, cu nădejde și speranță, împlinirea așteptărilor celor mulți care iubesc Biblioteca Basarabia și transmit gânduri de aleasă considerație gospodarilor ce vor trece la treabă.


 

La finalul anului 2015, Centrul de Informare și Documentare Mihail Sadoveanu din Soroca și câteva filiale aflate în gestiunea autorităților raionale, la solicitarea autorităților orășenești, au trecut în gestiunea acestora. Deși cunosc problema, autoritățile municipale parcă nu sunt împotrivă să ofere o soluție, dar nici nu se grăbesc să o ofere. Încă nu există un buget sau un termen clar în acest sens, iar responsabilitatea pare să fie pasată de la unii la alții.

 


Cristina C., cititoare: „Calitatea deservirii este foarte bună. Da, clădirea ar necesita o reparație și chiar interiorul o mică schimbare. S-ar putea de schimbat mobilierul. Biblioteca să devină ca o a doua casă, ar trebui să se implementeze ceva atractiv pentru copii și cititori în general, cei care, de exemplu, nu au posibilitatea acasă să-și petreacă timpul liber ar putea veni la bibliotecă sa facă asta, nu numai ca să citească, dar să facă acolo ceva util”.


 


Ludmila Talmazan, cititoare: „Biblioteca Școlii Profesionale din Soroca, instituție în care lucrez, este săracă în literatură română. În schimb, a rămas foarte multă, din timpuri sovietice, în limba rusă. Din bugetul școlii se găsesc bani pentru a cumpăra doar literatură de specialitate pentru profesiile studiate acolo. Deseori am apelat la sursele bibliotecii ”Basarabia” pentru a aduce texte ale autorilor români la lecțiile de limbă și literatură română și pentru a organiza mici expoziții de carte românească. Iubesc această bibliotecă și pentru atmosfera din ea”.


După ce am solicitat un comentariu, primarul municipiului, Victor Său, ne-a comunicat că pentru APL toate bibliotecile au o însemnătate foarte mare, indiferent ce denumire poartă. Managerul bibliotecilor demult a primit însărcinare de a pregăti devizul de cheltuieli pentru fiecare bibliotecă în parte pentru a fi propus spre aprobare la şedința consiliului. Primarul mai spune ca este pentru modernizarea bibliotecilor, însă nu totul depinde numai de domnia sa, dar și de consilieri, dacă vor aproba bugetul pentru 2018. Însă un deviz de cheltuieli încă nu a fost prezentat, spune edilul, dar nici următoarea ședință ordinară a consiliului municipal nu se știe când va fi, se știe doar că în luna martie. Eugenia Railean, șefa CDI Mihail Sadoveanu, ne-a confirmat că încă nu există un plan concret de redresare a situației. “Reparația urmează să fie efectuată din banii primăriei, dar bugetul trebuie să fie votat la ședința din martie a consilierilor. La cele două ședințe anterioare consilierii nu au votat bugetul 2018. Activăm cu buget provizoriu. Trebuie să se facă evaluarea lucrărilor și apoi devizul de cheltuieli”, a menționat doamna Railean.

Ei dar unde să ne grăbim? Până în iulie mai e timp, iar moldovenii, cum se știe, reușesc totul, mai cu seamă pe ultima sută de metri…

Tatiana Mitrofan, Alina Baran

Preluarea știrilor, reportajelor și interviurilor de pe site-ul Observatorul.md se face doar până la 300 caractere cu indicarea sursei (www.observatorul.md – link activ la știrea respectivă ).

Lasă un răspuns