Experienţe Europene: dezvoltarea începe de la strategie!

0
126

“Observatorul de Nord” şi-a informat anterior cititorii despre faptul că mai mulţi funcţionari publici şi reprezentanţi ai societăţii civile din Republica Moldova şi Ucraina au întreprins o vizită de studiu în patru ţări europene cunoscute şi ca Grupul de la Vişegrad. În luna septembrie, 20 de ucraineni şi 8 cetăţeni ai Republicii Moldova au mers timp de 12 zile prin mai multe comunităţi din Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria. Vizita este parte a proiectului „Buna guvernare a comunităţilor teritoriale: experienţa ţărilor Vişegrad în planificarea strategică pentru ţările Parteneriatului Estic“, implementat de Euroregiunea „Nistru” în parteneriat cu Consiliul raional Soroca. În continuare vă prezentăm informaţii mai detaliate despre această vizită, dar şi opiniile participanţilor şi ale gazdelor.

Prima ţară-gazdă a fost Polonia, unde cetăţenii Republicii Moldova şi ai Ucrainei au vizitat mai multe localităţi mai mari şi mai mici, cum ar fi Poznan, Puszczykowo, Środa Wielkopolska, Kórnik, Rogalin, Sompolno, Ślesin, Licheń şi Pniewy. Vizitele de studiu au fost atât teoretice, cât şi practice, participanţii vizitând instituţii şi comunităţi care s-au bucurat de o dezvoltare rapidă în ultimii ani, inclusiv prin implicarea locuitorilor.

În cadrul atelierelor experţii polonezi au prezentat situaţia din comunităţi şi ce soluţii au găsit la unele probleme, care sunt comune cu cele din ţările noastre. Printre prezentări au fost şi subiecte ca “Gestionarea strategică şi importanţa acesteia pentru comunitatea locală”, “Modelul de cooperare între organismele de autoguvernare şi organizaţiile publice”, „Managementul strategic al sistemului de învăţământ”, “Optimizarea strategiei de management educaţional la nivel local”, “Participarea publicului — cooperarea între administraţie, autoguvernare şi comunitate” şi altele. În fiecare din localităţile vizitate participanţii au aflat despre ideile realizate cu succes, în special i-a impresionat complexul sportiv recent deschis din Puszczykowo în sumă de aproape 3 milioane de euro şi care a fost construit în mai puţin de un an.

Totodată, au aflat că în orăşelul Środa Wielkopolska, care are un număr aproximativ de locuitori ca şi Soroca, bugetul anual este de aproape 40 milioane euro. În fiecare an autorităţile locale alocă câte jumătate de milion de euro asociaţiilor obşteşti pentru implementarea diferitor proiecte. Următoarea ţară în care oaspeţii au văzut pe viu roadele colaborării administraţiei publice locale cu societatea civilă a fost Cehia. În Praga aceştia au aflat mai multe despre “Participarea publicului la procesul de planificare strategică” în cadrul unui atelier de o zi. Aici a fost prezentat atât mecanismul care facilitează colaborarea dintre administraţie şi comunitate, cât şi practicile pozitive din această ţară. În Ungaria grupul a vizitat satul Etyek, oraşul Zsámbék şi capitala Budapesta, iar tema atelierului de bază a fost “Buna guvernare: planificarea strategică pentru dezvoltarea comunităţii prin mobilizarea locuitorilor”.

 

Oraşul Košice şi satul Kechnec au fost localităţile din Slovacia în care au ajuns participanţii, aceasta fiind şi ultima ţară din cadrul vizitei de studiu. Oaspeţii au asistat la şedinţa consiliului local din Košice, oraş care în 2013 a fost Capitala Europeană a Culturii, iar anul trecut a fost declarat Oraşul European al Sportului. Gazdele au explicat cum un oraş industrial s-a transformat într-un centru european de cultură şi sport, totodată au participat la atelierul “Strategia oraşului Kosice. Programul de Dezvoltare Kosice 2015-2020”.

Sătucul Kechnec i-a impresionat pe participanţi prin felul cum arată, iar autorităţile le-au povestit cum s-a transformat acesta în ultimul sfert de secol de la o aşezare rurală ca oricare alta într-un centru industrial. Localitatea are aproximativ 1000 de locuitori şi găzduieşte un parc industrial unde activează 9 companii din 8 ţări, iar bugetul anual al satului este de 70 milioane euro. În timpul celor 12 zile participanţii au vizitat şi cele mai atractive destinaţii turistice din aceste ţări, care aduc în bugetele comunităţilor locale sume impunătoare. În ultimele două săptămâni un alt grup de funcţionari publici şi reprezentanţi ai societăţii civile a făcut o vizită de studiu similară în Ţările Grupului de la Vişegrad, printre aceştia fiind şi primarul comunei Rubleniţa, Vitalie Muntean, şi al satului Băxani, Ghenadie Pereteatcu.

Serghei Tatusiac, preşedintele Euroregiunii „Nistru”: Pentru noi este foarte important să-i auzim pe oamenii care s-au ocupat nemijlocit de dezvoltarea strategiilor locale şi să vedem ce s-a făcut. Discutăm cu colegii din aceste ţări ce putem face noi în cazul legislaţiei pe care o avem. Perspectivele dezvoltării comunităţilor locale nu pot fi realizate fără un plan strategic pe baza căruia putem obţine şi proiecte pentru comunităţile noastre. Am vorbit de exemplul Poloniei, cum are loc procesul de planificare în diverse sfere ale vieţii sociale şi am văzut cât de mult se implică locuitorii comunităţii în luarea deciziilor, organizaţiile obşteşti, consilierii, este un format care ne învaţă să comunicăm. Este bine că în fiecare dintre comunităţile noastre să fie echipe creative care s-ar ocupa de idei ingenioase pentru proiecte. Fiecare din aceşti traineri care ne vorbesc sunt profesionişti în domeniile lor, iar noi putem compara cum s-a dezvoltat fiecare din comunităţile vizitate. Acestea au o dinamică pozitivă de dezvoltare, de atragere a investiţiilor în toate domeniile. Eu cred că ar trebui să începem adaptarea legislaţiei din ţările noastre la a celor din Uniunea Europeană. Deocamdată nu s-a inventat ceva mai bun decât acest model de putere balansat, unde autorităţile, businessul şi societatea civilă lucrează ca parteneri şi colegi care se ocupă de dezvoltarea de perspectivă a localităţii şi a ţării. Deocamdată în Ucraina şi Republica Moldova nu există voinţă politică de a da puterea de decizie şi resursele de la nivel central la nivel local, acolo unde ar trebui să fie rezolvate 80-90% din problemele cetăţenilor. Polonezii, de exemplu, au făcut acest lucru în anii ’90. La ei partea leului rămâne în localitate, dar la noi este o centralizare rigidă. Bani se duc în sus, după care „în regim manual” aceştia se distribuie. Trebuie să schimbăm cât mai repede această situaţie. Desigur că şi autorităţile locale vor trebui să înţeleagă marea responsabilitate pe care o vor avea. Când vom îndeplini toate punctele din Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, unde clar sunt stipulate acţiunile ţărilor noastre şi ale UE, atunci vom putea spune că avem perspective de aderare. Dar, cu regret, acestea nu sunt îndeplinite, mai ales ce ţine de descentralizare, nici la voi şi nici la noi. Şi ucrainenii, si cetăţenii Republicii Moldova trebuie să ia poziţie de atac, aşa cum au făcut-o anterior polonezii.

Andrei Kavuneţ, directorul Euroregiunii „Nistru”, expert în cadrul proiectului (Ucraina): 

Am ales să organizăm aceste vizite pentru ca participanţii să vadă exemple practice, atât pozitive cât şi negative în planificarea strategică din diferite ţări. Aşa că în fiecare din cele patru ţări am avut parte de teorie şi practică studiind exemplele şi mecanismele. Cred că cel mai important va fi când participanţii vor adapta aceste modele, evitând greşelile despre care au aflat. Comunităţile spun uneori că pentru ele strategia nu este importantă, daţi-ne bani, căci noi singuri vom şti cum să-i cheltuim. Noi vrem să le demonstrăm participanţilor că practica europeană constă mai întâi în planificare. Şi nu aşa că eu sunt primarul satului şi ştiu că, de exemplu, acest drum trebuie reparat fiindcă-i rău, mai întâi trebuie să ne gândim cui îi trebuie acest lucru şi de ce. Sau de ce reparăm casa de cultură fără a ne gândi cum o să aducem oameni în ea? Lucrăm, de obicei, în regim de avarie, reparând ce se strică, fără a ne gândi ce va fi cu aceste obiecte peste câţiva ani. Uniunea Europeană are această practică de planificare strategică şi anume, nu se discută doar dorinţele consilierilor, dar şi ale comunităţii. Locuitorii trebuie singuri să hotărască ce este important pentru ei şi ce este mai puţin important. Iar când aceste dorinţe se regăsesc într-o strategie, atunci puteţi primi finanţarea.

  

Nicolae Moscalu, expert în cadrul proiectului (Republica Moldova):

Utilitatea vizitelor constă în faptul că Europa are o experienţă destul de bogată în domeniul managementului organizaţional şi de aceea, ca să nu inventăm bicicleta, ar fi foarte util să utilizăm experienţa lor. În primul rând, participanţii au fost bine selectaţi la etapa de pregătire, în al doilea rând, au avut deja un nivel de instruire şi de aceea eu cred că şi rezultatul acestei vizite trebuie să fie pentru ei destul de eficient, au avut posibilitatea să compare diferite standarde, diferite modele de planificare, până la urmă nu planificarea este importantă, dar faptul că aceste planuri strategice să fie implementate şi deja rezultatele vorbesc de la sine. La nivel de comunităţi, în primul rând, ar trebui să se îmbunătăţească educaţia cetăţenească şi participarea cetăţenilor. Pentru mine este cert faptul că primarii noştri şi funcţionarii publici nu sunt pregătiţi la nivelul cuvenit pentru a face faţă schimbări în societate, nu au pregătirea organizaţională, nu au pregătirea de atragere a investiţiilor, nu au pregătirea de a lucra cu oamenii. Eu sunt adeptul la faptul că alegerile locale nu trebuie să fie pe liste de partid, trebuie să fie aleşi în consilierii locali, iar primarii ar fi bine să fie oameni gospodari, care deja au experienţă în acest domeniu şi atunci sper să fie regulă, altfel predomină interesele de partid faţă de interesele comunităţii. Şi avem ceea ce avem. Toate ţările mi-au plăcut, toate sunt frumoase, şi acelea pe care le-am vizitat şi cele pe care nu, dar ca experienţă mi-a plăcut mai mult Polonia. Ei au o strategie foarte bine pusă la punct de pregătire a funcţionarilor publici şi de stimulare a participării cetăţeneşti. Subiectele sunt destul de utile, dar totul depinde ce măsuri şi când vor fi luate. Contează implicarea directă a cetăţenilor, dacă le pasă de viaţa lor. Toate schimbările locale care se fac, se fac cu implicarea cetăţenească, iar în activitatea funcţionarilor şi a instituţiilor trebuie să acţioneze profesionalismul şi nu amatorismul.

Anastasia Lanovaia, coordonatorul proiectului (Ucraina):

Proiectul este planificat pentru un an de zile, a început la 1 aprilie 2017 şi are un caracter educaţional. Principalul obiectiv este ca să împărtăşim experienţa celor patru ţări din grupul Vişegrad participanţilor la crearea strategiilor de dezvoltare a comunităţilor şi aşteptăm ca rezultatul să fie realizarea a 14 proiecte de strategii de dezvoltare a comunităţilor sau deja aprobarea lor şi anume 10 din Ucraina şi 4 din Republica Moldova. Iniţial erau câte doi reprezentanţi din 20 comunităţi ucrainene şi 8 moldoveneşti. Condiţia de participare a fost ca să fie din fiecare comunitate câte un reprezentant al administraţiei şi unul al comunităţii. În luna mai participanţii au participat la traininguri de câte 5 zile, apoi timp de două luni au avut posibilitatea să facă analize SWOT, care sunt primii paşi în crearea viitoarelor strategii. La sfârşitul lunii iulie acestea au fost prezentate la un atelier. În funcţie de calitatea acestor analize am ales participanţii pentru următoarea etapă, adică câte doi membri din 10 comunităţi ucrainene şi 4 moldoveneşti, în final participând 28 membri din 14 comunităţi. Urmează ca timp de patru luni participanţii să elaboreze strategiile lor cu ajutorul experţilor. La final plănuim o conferinţă internaţională care va avea loc la Viniţă în luna februarie, unde va fi lansat şi un ghid cu recomandări pentru toate comunităţile în crearea strategiilor.

Gheorghe Cojocaru, primarul comunei Vasilcău, Soroca (Republica Moldova):

Eu am trăit o satisfacție extraordinară datorită lecţiilor la care am asistat în Europa cu fraţii noştri din Ucraina. Vom implementa şi noi în localităţile noastre ceea ce am învăţat acolo. Experienţa vrem să o introducem în viaţa comunităţii noastre, ceea ce am văzut acolo şi ce am învăţat. Am înţeles că părerea fiecărei persoane în parte contează mult pentru orice comunitate. Cehia mi-a plăcut cel mai mult, au fost multe exemple şi s-a menţionat încă o dată că tot ce se face se face împreună cu cetăţenii. Şi Polonia mi-a plăcut mult. Populaţia nu are încredere deja în conducerea ţării şi noi suferim pe baza aceasta, încrederea, dacă se pierde, foarte greu se restituie şi trebuie ani mulţi ca să ajungem ca în Europa. Oamenii când vor avea încredere şi când ne vom uni cu toţii ca să fim de aceeaşi părere, atunci vom ajunge undeva, dar, cu părere de rău, eu asta degrabă nu văd. Avem mult de muncit şi la infrastructură, lasă de dorit drumurile noastre, canalizarea, apeductele, trebuie să avem locuri de muncă, lumea să nu plece, ci să stea acasă, să vină înapoi şi să se bucure acasă de tot ce-i înconjoară. Să dea Domnul să izbutim şi să ajungem şi noi la un nivel mai înalt. Îmi doresc să se întoarcă oamenii acasă, să aibă la ce se întoarce, să aibă o leafă bună şi un lucru stabil acasă şi când ne vom întâlni să avem despre ce vorbi. Totul în comun se face, de unul singur nu vom izbuti niciodată, unul singur nu poate hotărî soarta unei comune, a unui raion, a unei republici.

Iuliana Solovei, consilier local, comuna Vasilcău, Soroca (Republica Moldova):

Fiind consilier local, am fost informată că există aşa proiect şi am primit propunerea domnului primar de a ne ocupa de el. Am elaborat analiza SWOT înainte de a pleca în Viniţa şi am acceptat provocarea pentru a merge în această vizită de studiu, ştiind că în Europa sunt locuri foarte frumoase şi chiar am vrut să văd diferenţa dintre comunele din ţara noastră şi comunele din Europa, să fac o analiză aşa pentru mine. Mă interesa să aflu de ce ei reuşesc şi noi nu, cu toate că şi noi lucrăm. Aş dori să mai aflu cum colaborează între ei consilierii pentru ca să reuşească să facă faptele în aşa mod ca să trăiască lumea mai bine. Acasă mă voi întoarce cu noi cunoştinţe şi cu noi idei ca să le propun la noi şi cred că voi fi susţinută şi eu, şi domnul primar ca să mergem pe o cale bună.

Tudor Tanasev, primarul comunei Holercani, raionul Dubăsari (Republica Moldova):

Eu aş spune că pentru noi, cei veniţi din Republica Moldova, sunt foarte utile astfel de vizite, învăţăm nişte lucruri extraordinare, pe care cetăţenii Republicii Polonia, de exemplu, le-au început încă în anul 2012 şi se văd rezultate extraordinare. Noi avem ce învăţa de la ei, în primul rând, vom începe cu aceea că o să elaborăm planul strategic, am venit aici ca să învăţăm cum să îl facem, apoi să urmăm ceea ce scriem în planul strategic al localităţii, să-l îndeplinim. Dacă ne orientăm şi ne adaptăm celor care au început lucrul acesta, este posibil să-l realizăm în vreo 5 ani, dar dacă nu, putem prelungi lucrul acesta şi până la 10 ani. În primul rând, trebuie de învățat populaţia cum ar trebui să trăim şi noi să ne învăţăm să realizăm proiectele corect. Este bine ca lumea să fie implicată cât mai mult în realizarea acestor proiecte susţinute de comunitatea europeană. Am rămas în urmă din cauza clasei politice, poate că nu a fost suficient implicată populaţia din ţară, la noi la moldoveni ştiţi cum se spune, mie nu-mi pasă, mie trebuie să-mi facă cineva, dar eu voi sta într-o parte şi voi analiza ce se face.

Angela Ababei, primarul satului Cobîlea, Şoldăneşti (Republica Moldova):

În vizita pe care am efectuat-o cel mai mult mi-a plăcut dezvoltarea şi experienţa localităţilor din Polonia şi Slovacia. Mi-a plăcut cum localităţile rurale au atras investiţii pentru dezvoltarea localităţii şi în general cum au dezvoltat satele. Preluăm modelele de dezvoltare ale localităţilor, preluăm experienţa, paşii care au dus ca localităţile să ajungă la acest nivel, schimbul de experienţă dintre participanţi, schimbul de opinii. Modelul de elaborare a strategiei participative, adică împreună cu cetăţenii este unul bun şi în cadrul acestui proiect am aflat că este posibil de atras investiţii pentru dezvoltarea localităţii. În viziunea mea, dacă ar fi mai multe programe de dezvoltare, eu cred că timp de 10 ani am putea să ajungem la nivelul de dezvoltare a acestor ţări, dar dacă vom merge tot cu aceşti paşi în continuare, consider că ne trebuie mult mai mult, chiar şi 25 de ani. O să începem de la elaborarea strategiei, deja noi am format grupul de lucru, am făcut analiza SWOT, urmează să implementăm următorii paşi de elaborare a strategiei de dezvoltare.

Alexandr Gavriliuc, primarul localităţii Gorodkivka, raionul Crijopoli (Ucraina):

Primul lucru util este că ne-au învăţat să scriem corect strategiile de dezvoltare ale comunităţilor. În al doilea, este încheierea acordurilor ca să primim fonduri europene, unde o condiţie este colaborarea dintre două sau trei localităţi din două sau trei ţări, cum ar fi Republica Moldova, Ucraina şi Polonia. Dacă în aceste comunităţi vor fi scrise proiecte comune de dezvoltare, Uniunea Europeană va oferi granturi. Am aflat şi cum trăiesc alţi oameni şi ce ar trebui să schimbăm în legislaţia noastră, dar mai întâi ar trebui să schimbăm mentalitatea cetăţenilor noştri. Vrem să îmbunătăţim viaţa concetăţenilor. Şi Republica Moldova, şi Ucraina se află foarte aproape de Uniunea Europeană, voi cu România, noi cu Polonia, Ungaria, Slovacia, Ungaria şi România, aşa că ţările noastre au perspectivă. Polonia a fost mereu lider între aceste ţări din Grupul Vişegrad, chiar dacă unor ţări europene nu le place că foarte mulţi bani merg în Polonia. Dar este un lucru firesc, căci are un teritoriu şi o populaţie mare. Acum şi Slovacia se ridică, mai ales după ce am văzut cum evoluează lucrurile în Košice şi Kechnec. Şi România se dezvoltă bine, mai ales în ceea ce ţine de medicina în zonele rurale. Mie mi-a plăcut Cehia, deşi ei nu se grăbesc nicăieri şi poate nu le reuşeşte totul, dar ei nu trăiesc rău. Au o infrastructură dezvoltată şi locuri de muncă. Funcţia mea de primar este limitată din punct de vedere al posibilităţilor, aşa că încercăm să schimbăm modul de gândire al oamenilor. Ca să trăim mai bine depinde de noi. În calitate de funcţionar de stat aş vrea să creez condiţii mai bune. Vrem condiţii bune pentru schimbări în sfera bugetară. Trebuie ca aleşii locali să lupte pentru dreptul lor şi banii să rămână pe loc, iar viaţa va fi mai frumoasa aşa. Altfel banii merg la regiune şi republică. Ca să ajungem ţările din grupul Vişegrad trebuie mai întâi să finalizăm reformele începute, iar comunităţile locale trebuie sa direcţioneze aceşti bani corect, ei trebuie sa hotărască de ce au mai întâi nevoie, aşa cum am văzut şi noi în cadrul acestei vizite. Acolo administraţia publică locală şi consilierii ţin cont de propunerile şi necesităţile comunităţii. Cei de pe loc trebuie să prioritizeze necesităţile, este nevoie de o sală de sport sau casă de cultură, de iluminarea străzilor sau de reparaţia drumurilor, ori să procure un reanimobil sau un autobuz pentru transportarea copiilor. Când vom avea noi, cei de pe loc, dreptul de a hotărî aceste lucruri, totul ne va reuşi. Noi am rămas în urmă, fiindcă prea greu trecem de la sistemul sovietic la cel european. Vina este a noastră, a simplilor alegători, fiindcă deja de mulţi ani îi alegem pe aceiaşi conducători în Parlament, etc. Aceştia nu se pot transforma în pro-europeni reali, dar rămân cu vechile năravuri. În plus, aceştia nu se gândesc mai întâi la popor, dar la ei şi familiile lor. Atât în Republica Moldova, cât şi în Ucraina 80% din cei de la putere sunt oameni de afaceri care se gândesc cum să şi le extindă pentru a avea mai mulţi bani. Avem nevoie de patrioţi care să nu fie din afaceri, dar să fie educaţi.

Alexandr Hihlach, adjunctul preşedintelui Consiliului orăşenesc Nemirov (Ucraina):

Particip pentru a învăţa sa scriem o strategie de dezvoltare a comunităţii noastre, ca să avem o perspectivă pentru mai mulţi ani şi să ştim spre ce mergem. De strategie nu avem nevoie doar ca să fie, ci pentru a ne realiza planurile propuse, aceasta nu este făcută pentru a fi cunoscută doar de consilieri, dar de toţi locuitorii noştri. Ca să ajungem din urmă Ţările Vişegrad trebuie să implementăm diverse proiecte pentru a activiza societatea şi a-i ridica spiritul. Avem nevoie nu doar de schimbarea infrastructurii, dar ca să schimbăm şi viziunea oamenilor ca să se implice în conducerea localităţilor.

Oxana Poştari, șefa Comitetului Executiv al oraşului Gnivani (Ucraina):

Sunt foarte utile aceste vizite. Eu am văzut cum localităţile pot fi conduse de consiliul local prin asociaţiile obşteşti, eu consider că acest lucru poate fi util, chiar dacă anterior eram sceptică în această privinţă. Pe această cale am putea merge şi noi, dar mai întâi trebuie să modificăm legislaţia. Totul depinde de guvernare, ce putere de decizie ne va delega şi ce resurse vom primi. Noi, autorităţile locale, putem să începem cu acordarea finanţării asociaţiilor obşteşti în proiectele pe care le scriu ei, fie şi în cantităţi mai mici deocamdată.

Pavel Krepkii, secretarul consiliului orășenesc, oraşul Hmelnik (Ucraina):

Avem ce învăţa în special ce ţine de strategii. Inclusiv cum asociaţiile obşteşti pot influenţa dezvoltarea. Revenind acasă vom elabora strategiile noastre prin viziunea comunităţii. Experienţa acestor ţări vrem să fie şi a noastră.

Svetlana Voicenco, secretar al Consiliului Local Daşevsc, raionul Inevsc (Ucraina):

Pentru comunitatea noastră vizita a fost utilă, fiindcă ne-am găsit parteneri atât în Republica Moldova, cât şi în Polonia. În prezent vrem să încheiem un acord trilateral de parteneriat cu care vom încerca să scriem proiecte pentru finanţare europeană. Noi, autorităţile locale, am aflat noi metode de rezolvare efectivă a problemelor comunităţii, inclusiv prin chestionarea cât mai multor locuitori pe care-i putem implica în procesul decizional. În Cehia, de exemplu, am aflat că autorităţile nu întreabă oamenii la întâmplare, cum se face la noi, ci transmit tuturor locatarilor pliante cu întrebări, iar cetăţenii activi, cărora le pasă de soarta localităţii, le aduc cu răspunsuri la primărie. Nu am fost niciodată în Uniunea Europeană şi am foarte multe impresii frumoase din această vizită. Revenind vom încerca puţin câte puţin să dezvoltăm comunităţile noastre cum am văzut aici.

Radoslav Şarleia, expert în cadrul proiectului (Polonia):

Desigur că hotărârea de integrare în Uniunea Europeană trebuie să fie una politică, dar cu cât mai mult aceste ţări vor fi democratizate, inclusiv prin implicarea societăţii civile, sunt mai multe şanse pentru a vă integra în Uniunea Europeană. În acelaşi timp în procesul de pregătire pentru integrare, din punct de vedere al comunităţilor locale, posibil cel mai important este să punem bazele strategiilor de dezvoltare. În aceste strategii trebuie să fie incluse informaţii despre scopul nostru, unde şi cum vrem să ajungem şi cum vom implica comunitatea cu reprezentanţii asociaţiilor obşteşti, ai businessului, consilierii locali, dar şi simplii locuitori. Anume o astfel de strategie va fi mai aproape de realitate şi de necesităţile comunităţii. Este cunoscut faptul că instituţiile europene acordă în special atenţie la mecanismul implicării societăţii civile atunci când fac ratingurile ţărilor pentru integrarea în UE, aşa a fost şi în cazul nostru. Pe lângă faptul că le-am vorbit cetăţenilor voştri despre paşii noştri în realizarea strategiilor, foarte importante au fost şi vizitele practice. Sperăm că în cadrul acestor vizite să fie create colaborări între comunităţile noastre, fapt ce va fi util pentru toţi participanţii.

Maciej Kozik, preşedintele WOKiSS (Polonia):

Noi suntem bucuroşi de aceste vizite, fiindcă noi înţelegem că anume în cadrul acestora puteţi primi informaţii despre activitatea administraţiei publice din Ţările Vişegrad. Noi în Polonia am început reformele în administraţia publică locală în anii ’90, apoi timp de 20 de ani am făcut multe vizite în ţările Uniunii Europene ca să le studiem experienţa. Am preluat lucruri bune din Germania, Franţa, Marea Britanie şi Ţările Scandinave, dar am aflat şi care au fost greşelile lor, pentru a le evita. Aceste vizite sunt bune nu doar prin schimbul de experienţă, dar şi prin faptul că pot fi făcute anumite înţelegeri de colaborare, ce pe viitor pot lua forme oficiale prin acorduri. Şi pe cât de responsabile vor fi ambele părţi, pe atât de important va fi şi parteneriatul. Suntem vecini şi este bine să ne cunoaştem unii pe alţii.

Pavel Micika, expert la Institutul pentru Stabilitate şi Dezvoltare (Cehia):

Republica Moldova şi Ucraina ar fi bine să meargă pe calea europeană pe care au ales-o. Administraţia publică locală poate evolua doar dacă este independentă, ca singură să aibă resursele necesare, dar să nu ceară mereu de la autorităţile centrale. Nu ştiu cum este în Republica Moldova sau Ucraina, dar la noi în Cehia, când ne adresam la autorităţile locale cu anumite idei, tot spuneau ca au resurse insuficiente pentru a le susţine. Şi nu este vorba doar de Cehia, dar de toate republicile din fostul lagăr socialist.

Eduard Buras, expert “Carpathian Euroregion” (Slovacia):

Slovacia a avut calea ei europeană, după destrămarea Cehoslovaciei, ne-am construit singuri acest drum. Acum suntem membri ai Uniunii Europene trecând printr-un proces care ar putea fi exemplu pentru reformele din ţările voastre. Aceste activităţi din cadrul vizitei vor fi de folos în cadrul viitoarelor colaborări.

Partenerii proiectului sunt: ONG „Ucraina-Polonia-Germania“, ONG Centrul de Resurse și Informare “Vinița comunitară“ (Ucraina), Centrul pentru Educație și cursuri municipale — WOKiSS (Polonia), Institutul de Dezvoltare și Stabilitate — ISD (Republica Cehă), Fundația „Atelierul de Dezvoltare Rurală“ (Ungaria) şi Euroregiunea Carpatică Slovacia (Slovacia). Proiectul beneficiază de sprijinul Fondului de la Vişegrad şi al Ministerului de Externe al Regatului Olandei.

Fotograf și autor: Elena Șterbate

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.